Epigrame despre a fi pe drojdie (cu banii)., pagina 22

Cum situatia-i nasoală,
Că dăm toţi banii pe hârtii,
Să renunţăm de tot la şcoală
Şi-atunci să vezi economii!

Nu pot Viagra să-mi permit
Cu banii mei de la chenzină,
Dar din nevoie, am vopsit,
Cu DUCO, o penicilină!

Am curte mare şi grădină,
Mă dau din cas-afară banii,
Dar n-am de gând să-mi fac piscină,
Că mă disperă cormoranii.

Omul cu dare şi cu stare,
Poate-avea lumea la picioare;
Soţie jună, îşi ia, deci,
Căci tânăr e... şi la şaizeci!

Pe craioveni mult i-a costat
Să aibă "BANI" oameni de stat,
Însă astăzi au o gamă
De bănuţi în... epigramă.

Azi, soacrei tale, cu temei,
Îi mulţumesc, fiindu-mi clar
Că, fără banii dumneaei,
Eu nu pupam un exemplar!

Să nu fumezi şi nici să bei,
Să nu dai banii pe femei,
S-aduni cu spor la teşcherea,
Să aibă statul ce să-ţi ia.

Când ia banii, e tezaur,
Când se luptă, brav erou,
Când iubeşte, mare taur,
Când se-mbată... mare bou!

Facturile sunt de belea,
Dar nu mai vreau să mă supui;
Am pus toţi banii sub saltea
Să facă şi la mine pui.

Lege nouă făcu soaţa!
Ea nu mai umblă-n portofel,
Să-mi ia banii precum hoţa!
Îi dau eu singur, ca un miel!

<< < Pagina 22 >

a fi pe drojdie (cu banii).