usi deschise

Portetul poetului

chiar sunt din bazalt cuvintele
în care poetul
sapă adânc,
sufletul său cuprinde nu doar cerul
ci şi memoria apei,
cuvintele în care pune entuziasm
prind viaţă
şi atât de mult îşi doreşte el
ca acestea asemeni unor vapoare
încărcate cu păsări şi flori
să intre în apele teritoriale ale cititorului
de unde să nu mai plece,
încât uneori uită deschise robinetele
iar timpul îl înghite şi pe el.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul meu

Pe banca din parc aşteptai viitorul.
Erai, atât de încordat,
Cu pumnii strânşi, aşteptând!
Voiam să mă cuprindă braţele tale
Dar nu le-ai întins.
Privirea ta, nu m-a atins!
Cum să poţi primi viitorul,
Altflel, decât cu braţele deschise?
Deschide-ţi, inima, în primăvară
Şi uită de iarna din noi!
Şi, du-mă, departe, cât mai departe!
Roteşte-mă, în alte ochiuri de viaţă,
Să ajung la inima ta
Şi al nostru va fi viitorul!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exişti

închid uşi
mă încui în ieri şi-n urmă zile
clipe-mi sting lumini
număr chei
rătăcesc amintiri dinspre viitor
descuie-mă în tine
cu răbdare într-un alt mâine

opaiţul inimii îmi alungă umbre
încăperea mea nu are margini
nu pot
cuprinde singur pereţi de viaţă
masa din mijlocul meu
ţine încă zarurile
rostogolesc nebune destinul
o faţă se opreşte spre viitor

tăcerea-n mine fumegă
mă ard-n cărbuni
prin vine-mi curge timpul

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (decembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia fericirii

Mă trezesc în plină poezie E aproape ora
zece Peste drum se lucrează Aud în sfâr
şit vocea copilăriei Prezentul există cu
toate ferestrele deschise Lumina urcă din

spre pământ Din bibliotecă lumea-mi pare
o carte deocamdată închisă O carte pe care
o ştiu însă pe de rost Citesc din Wittgenstein
Lumea şi viaţa sunt una
Eu sunt lumea
Închid cartea
Despre ceea ce nu se poate vorbi
trebuie să se tacă

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (19 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, copile

De ziua ta, copile
Ochii mi-s trişti şi luminaţi
Îţi voi dărui iubirea mea.
Cu braţele deschise te voi îmbrăţişa
Nu pot rămâne multe zile,
Dar vreau să-ţi pun la picioare jucării
Iar tu-mi vei dărui zâmbetul tău, poezia
Dă-mi mâinile să ţi le sărut şi ochii
Să ne jucăm împreună în parcul zâmbitor
Printre flori si vise să ne reîntâlnim cu iubirea.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără alte cuvinte

(sonetul de timp)

renasc tăceri, ruine emulsive,
tu-ndestulezi cu taine-a ta ulcică
ci între noi a depărtări despică
o sete-n sânge fiert, stingând misive.

şi-n rugăciuni fiind infern de frică
expectoram mirări şi moi, lascive
la uşi erau doar umbre convulsive
a înviere-n crucea noastră mică.

aceleaşi vorbe am spre a ne spune
în stih seninul mi s-a domolit
dar pe mai mult e de nimic genune.

îmi amintesc sonetul monolit
şi clar şi verde, da-n clepsidră dune
furtuni de timp truisme-au dezvelit...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Cupidon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil iubit

Copil iubit cu ochi senini
Tu vii din nou printre străini
în peşteră pe paie reci
Tu iarăşi capul Ţi-l apleci.
-Dar astăzi magii nu mai vin
şi nici păstori să-Ţi cânte lin,
Copil iubit cu ochi senini
Tu vii străin printre străini...
Copil iubit cu chipul blând
Te naşti şi azi ca oarecând
de mii de ani în chip sărman
Tu vii în lume an de an.
Şi ştii că cei ce-Ţi cântă azi
scuipa-vor mâine-al Tău obraz
şi totuşi Tu Copil preablând
cobori ca anii rând pe rând.

Demult, cu suflet plin de dor
Te-ai coborât de mila lor-
în ieslea rece-ai fost culcat,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi

Un nor de-aş fi, venind cu ploaia
Dornic în noapte-a te iubi,
Luceafăr luminând odaia,
Te-aştept... cu zorile de zi.

Izvor de-aş fi, s-aduc sărutul
Sfinţit pe buzele de foc,
Şoapta fierbinte şi cuvântul,
Te-aştept... la margini de soroc.

Vultur de-aş fi, plutind pe vise
În zbor înalt... misterios,
Când orizonturi sunt deschise,
Te-aştept... cu tot ce-i mai frumos.

Soare de-aş fi sau codru verde,
Polen de floare... şi parfum
Care în vânt nebun se pierde,
Te-aştept... hai să pornim la drum.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii de asasin

se aud şi noaptea asta în grotele
minţii călcând printre rimele
aşteptate la chef în colţul birtului
cu afişe mâzgălite de beţivii
care se poticnesc după o bere
scoţi cuţitul şi străpungi pornirea
spre altă lume prin ferestrele deschise
se furişează un liliac înflorit nesănătos
după asasinul cu floare de oţel
la ureche ţipătul de metal încins
auzi scârţâitul unui rimel care unge
coada de cal ascunsă la subţiori

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic

Lasă muzele... amice,
Hai să bem un păhărel,
Subiectele -s caduce,
Odihneşte-te niţel.

Muza ta cu sânul dulce,
Desfăcută la halat,
Tot încearca să te culce,
De-aia te invită -n pat.

Vinul meu roşu... şi tare,
Face bine la femei,
Dacă poţi, de eşti în stare,
Vin-la mine, bem, cât trei.

Lasă cărţile... de vise,
Pixul pune-l unde vrei,
Barurile sunt deschise,
Bem... de vor sări scântei.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!