Poezii despre poezie, pagina 21
Nu te lua după mine!
În poezie există atâtea intersecții
că umbra îți trece
prin loc nepermis.
catren de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie sau poezii despre existență
Cercuri secante
Ce mare ești, tu, poezie,
În cântec și în vers.
Salvezi iubirea de la moarte
Și stelele din Univers.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre versuri, poezii despre stele, poezii despre salvare, poezii despre muzică, poezii despre moarte, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Se-ntorc cocorii, n-au pierit.
E-atâta bucurie încât,
din tot ce-am zămislit,
rămas-a poezie...
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bucurie
Dimineața te spăl cu un vers.
Seara te murdăresc cu o poezie...
Iar de șters te șterg
cu timpul și cu ziua ce-o să fie...
catren de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre murdărie sau poezii despre dimineață
Aș renaște-n tine
A renaște -n tine... pare-o poezie
Căutând motive, vise, să renegi,
Risipind prin suflet o butaforie
Hâdă ca tăcerea neștiutei legi.
Îndoieli mărunte, caută-n tipare
Pulberi aurite... și năluci de fum,
Înflorind ispite ca o provocare,
Plină de păcate, plină de parfum.
Aș trăi cu tine... file de poveste,
Spinii geloziei i-am tăiat demult,
Ghilotina vieții, este sau nu este,
Patimile, încă, vreau să le ascult.
Inocentă -i clipa... de împreunare,
Zodie ascunsă... arsă ca un dor,
Care curge -n tine ca o lumânare,
Sfâșiind adâncul, ultimului zbor.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre lumânări
- poezii despre legi
Eu nici nu știu cu cine mai vorbesc,
Atunci când scriu aicea poezie
Și dacă tot dezastrul pământesc
Într-adevăr mi se cuvine mie.
catren de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, citate de Adrian Păunescu despre vorbire, citate de Adrian Păunescu despre poezie, poezii despre Pământ sau citate de Adrian Păunescu despre Pământ
Încearcă a nu plânge...
Încearcă a nu plânge, când zorii dimineții
Nu vor putea să-mbrace în purpură poeții,
Și tu, nu plânge dacă ei nu mai pot să scrie,
De dragoste de viață o altă poezie.
E un sfârșit în toate, cum este pe pământul,
Unde o nemurire e numai în Cuvântul,
În care toți poeții au fost și-or să mai fie,
Trăind doar cu Femeia, mereu, în Poezie,
Că lor le e Femeia un vis crescut în floare
Și ea le este muză, în veci nemuritoare,
Așadar, tu, nu plânge, Femeie, când se duce,
Poetul să își pună în vers aripi de Cruce,
El știe că-i rămâne, în urmă, numai cântul
Iubirii lui, ce poate a înflori pământul,
Nu plânge, când el știe că nu-i va fi sfârșitul
Acolo unde Crucea-i așteaptă răsăritul...
poezie de Pavel Lică din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre flori, poezii despre femei sau poezii despre plâns
Poezie cu înger
Poezia lui Claudiu Dumitrache are înger.
Ea are cursivitate, e firească, parcă s-ar alcătui singură.
Sau ca și cum s-ar scrie pe dinăuntru.
De partea cealaltă, nevăzută de la cititor.
Ca să poată comunica cu eventualul ei lector precum cu reflecția lui, de pe idei, metafore, cuvinte.
Monologul devine astfel un dialog, cu lumea, cu semenii, cu sine.
Claudiu Dumitrache e un fidel slujitor al lui Apollo, zeul luminii, profeției și muzicii, care ținea într-o mână lira, iar în cealaltă arcul.
Tânărul poet, atunci când se întreabă:
Cât vom mai putea, sărmani, să-i cităm pe tirani
Să păstrăm din melodie, dragoste și poezie?,
sugerează că poezia e chemată să schimbe lumea, misiunea ei fiind să facă omul mai bun, mai sensibil la dragoste și frumos, ajutându-l să nu i se "lase seara în suflet".
El depoetizează, scriind o poezie originală, izvorâtă din bucuria de a cânta, de a crea, de a fi.
Ritmurile lumii în care trăiește coincid cu bătăile inimii sale. Dragostea cu care se apropie de cuvânt, îl însuflețește pe acesta și-l singularizează.
Acestea sunt câteva dintre semnele harului.
Claudiu Dumitrache e un poet cu viitor.
poezie clasică de Nicolae Dabija din revista Poduri de Dor (12 februarie 2021)
Adăugat de Diana Ciugureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre îngeri, poezii despre viitor sau poezii despre tinerețe
Vulcan... de poezie
Din călător, pe alei de poezie
M-am rătăcit, pe conul de-un vulcan
Ce pare stins, lipsit de frenezie
De culori vii... Era doar fadul tan!
M-am dezgolit de orice precauții
Și m-am întins înscrisuri, mădulare,
Cum pur în adevăr îndrugi... discuții
Pe-un sit necunoscut, cu ochii în soare.
Doream să mă-mbăiez ca-n Sfânta Ana,
Să-mi iau răcoare din căuș fierbinte,
Să-mi torn pe răni, să beau cleștar cu cana...
Să fiu părtaș când demon se dezminte.
M-am retrezit ca din seism teluric
Cu eructări în îmbăliri de lavă
Din guri hulpave împroșcând azuric
În stratosfera minții... din hazna scârnavă!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani, poezii despre vampiri, poezii despre sânge, poezii despre simbolistică, poezii despre sfinți, poezii despre prăpăstii sau poezii despre promisiuni
Femeia în raze de lumină
Potrivim în soartă ceasornice stelare;
De ziua ta femeie să fii fără-ncetare
Iubirea noastră scumpă, orișicine știe
Că ești o pâine rară coaptă-n poezie,
Dulce cum este mierea florilor de tei,
Frumoasă, o zeiță pentru copiii tăi;
Ești prinsă în icoane de îngerii din noi,
Minunate vise din strămoșesc altoi.
Atingem flori cu floarea surâsului sublim
Ca să-ți aducem zorii în totul ce iubim,
Rimele se-adună în strofe să rămână
Poezie sfântă în limba mea română,
Vreau inima-mi să fie zbor de fericire
În ochii generoși din propria iubire,
Doamne, doar femeia în raze de lumină,
Prin puterea Ta, noi o simțim divină!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei