omenesc, prea omenesc

Tu ştii

Tu ştii.
Eu nu.
Iar între noi
Ochii se închid
De prea multă întrebare.
Şi-i gol în cârma
Cu răspunsuri.

Eu văd.
Tu nu.
Iar între noi
Mâinile se strâng
De prea multă absenţă
Şi-i stinsă vina
Cu neputinţe.

Tu stai.
Eu nu.
Iar între noi
Buzele se pierd

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (1 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

de-o funie

n-am
prea înţeles ce-i cu
foamea groparului când cu atâta zor
răstoarnă ţărâna peste groapă
dar nici înainte
funia lui, funia lui părându-i
că urcă piscuri, alpinist temerar când lasă
în jos ladă vremelnică – aşa, pentru că tot el
pândeşte
şapte ani, apoi
scurmă şi… n-am prea înţeles de ce
mătură lutul de pe os
şi-l ascunde iarăşi asemenea unui câine precaut
Tot mai bine-i
pe fundul oceanului, fie cel de prea sus sau
prea jos, funia cel puţin
e o alta
şi piscul
asimetric
oblic –

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul lui e prea amar
şi veselia o prea gravă
poetul ăsta ca un zar
are cerneala de otravă

catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (23 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

"veselia o prea gravă" "Ignorantus ot nimic"! Eşti la fel de tare în română, ca şi în latină şi paleoslavă. [...] | Citeşte tot comentariul

Nebunii

Prietene,
of nebunii de noi
prea cuminţi
între toate visele
timpului neîntâmplat
între poeme
amintiri
dinspre viitorul prezent
din trecutul
nebunilor necuminţi
ce-am fi fost
cândva
undeva...

Şi nu prea mai e nevoie
în arşiţa asta
de cuminţenie...
Prea agresivă
e viaţa
celor pentru care

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autodenunţ

azi am ucis
cu mâna mea am strâns de gât
sumedenia de alter ego prea deştepţi
prea buni prea
beatificaţi de spaimele celui dintâi
mereu corectându-mi între-paşii
singur
de acum
voi duce jugul fricii că nu voi mai greşi
nefiind cine să-mi ţină contul
am dreptul constituţional să fiu prost şi
măcar de-aş fi

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salata de păpădie

are rolul ei în noua mea
viaţă perfectă care uită
trecutul care mă strângea
în braţe cu viciile
prea nesănătoase
prea costisitoare
prea e
salata de păpădie fără o picătură
de ulei scumpit pentru binele
tuturor românilor săraci şi mai
puţin bogaţi dăruiţi să fie fericiţi
conform noii ideologii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e prea puţin, n-ajunge.
Ce este prea mult, se strică.
Omul tot aşa se plânge,
chiar şi când din pom îi pică.

catren de Dumitru Delcă (16 iulie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră, Fatma, se sufocă
În bănuieli prea multe şi prea grave,
Asemeni florilor ce prinse-n rocă
Au flori frumoase, rădăcini bolnave.

catren de Perpessicius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea mult puţin

Sunt prea mult pentru ce am,
Am prea mult pentru ce sunt;
Ochii mei, cernuţi prin geam,
Te iubesc mărunt, mărunt...

Şi ce mic mă văd când pasul
Mă trimite-n depărtare;
Numai sufletul, rămasul,
Te iubeşte mare, mare...

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea naţiei

E tot mai absentă, slăbită şi rea,
Privirea-i atentă la golul din ea.
Clipeşte prea rar pe ritm somnolent
Şi-aşteaptă un har micuţ, emergent.
Reacţii prea scurte şi prea ascuţite,
Cu temeri din iurte lucind pe cuţite.
Agonia creşte prin laţul prea strâmt,
Doar gândul luceşte, dar n-are cuvânt.
Acţiunea-i oprită şi jocu-i murdar,
Privirea-i mâjită cu sânge-n trotuar.
Minuni nu apar pe cerul închis,
Doar clipe dispar în cerc compromis.

Roşu... 12 martie 2022

poezie de Liviu Reti (12 martie 2022)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!