Poezii despre joc de cuvinte, pagina 21
Între cuvinte și noi
Am pentru tine cuvintele pe hârtie
rânduite frumos în pagină
asemenea unor bobi de rouă pe corola florii
arome rispirând.
Între cuvinte și noi sunt fagurii de dorințe,
mierea lor s-o guști cu ambrozie,
și trupul mlădios de sălbatic.
În salon lumina îmbrățișază
clapele sidefate ale pianului vechi,
ce sublime fug clipele colorate
subțiri cu nuanțe de carmin,
mișcările
sunt asamblate în roluri
cu jocul dragostei în ele.
De fapt tot ce se scrie
capătă înțeles de metaforă în cântec.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeul meu juca șotron printre cuvinte
Tu n-ai văzut Creația, draga mea,
iar eu nu pot să ți-o arăt,, orișicât aș vrea!
Se apropie Sărbătorile și eu nu știu de ce lumea stă la rând,
de ce oamenii se ascund prin biserici,
pe lângă sfinți pe care nu i-au văzut niciodată,
pe lângă imagini nicicând văzute, trăite.
E... Azi, mai e puțin până la ZIUA cea mare,
vecinii îmi spun că Dumnezeu stă la rând pentru mine.
Doamne, sunt orb, de nu te văd?
Unde ești?
De printre umbre Păcatul mă trage de mână,
îs singur cu mine-n momentul răzleț,
aș vrea să mă cert cu-ntunericul din mine,
Dumnezeu nu mă lasă și-mi spun că sunt bun?
Vreau să mai cred în cuvinte și-n șoapte!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Romeo Roșiianu din Flori(i)le poeziei (antologie Ioan Romeo Roșiianu), Editura eCreator, Baia Mare (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
mirosuri de rufe plimbate pe sârme
zgomote agățate de urechi
balcoane spânzurate în aer
unghiuri de calcar ciudate
spasmul zilei urcă pe geam
albastrul tace paralel cu vântul
între două cuvinte începe o iubire
un ochi uimit cade pe-o mașină
cuvinte pătate destramă o lumină
chemarea se află-n cești de cafea
absența ta e iarăși cu mine
trec peste urme de pași fără nume
dau frigul rotund la o parte
din turlele vechi curg țurțuri de gheață.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ne facem, Doamne?
Întinăm cuvinte,
Spunem la intamplare
Fără să ne pese,
Vorbe care dor.
Întinăm iubiri,
Nu contează care:
De iubit, de frate, de parinți, copii;
Întinăm mai grav.... dragostea de țară.
Ne întinăm credința,
Pentru care moșii și strămoșii noștri
Și-au dat a lor viață,
Pe altarul ei.
Întinăm pe Domnul
Prin purtarea noastră,
Prin nesăbuință, vorbe, fapte rele;
Intinăm cuvinte, iubiri si credință
Dragostea de țară.
poezie de Angelina Nădejde (17 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mers ascuns în cuvinte până poezia-nflorește cu numele tău
Totul
mai altfel e aici
pe muchia aceasta deslipită
de ochi și lumină
cernut
aici timpul
înflorește cu fiecare surâs
scăldat
în roua-nflorită de
cuvintele tale
doar
cuvintele ne sunt la îndemână și
fiecare ne lăsăm colorați
de
zâmbetul timpului ce așa de bine ne prinde într-un mers
ascuns în cuvinte
până
poezia-nflorește cu numele tău
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (20 aprilie 2017, Cluj-Napoca)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patria cu zări turtite
Patria mea de cuvinte turtite,
ce stai agățată, așa, pe pereți,
ne-ai repus iobăgia pe frunte,
și ne-ai alungat aiurea-n boscheți,
și, printre atâtea zdrăngăneli,
și printre atâtea slugi tâmpite,
ne chinui dorul cu hăhăieli
și c-un absurd de cuvinte turtite.
Înainte, mereu înainte
Zări ticsite-n două clase,
dar spuneți șefului de tren,
măcar dorul să ni-l lase.
poezie de Octav Bibere
Adăugat de J. Louis Mash
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sarutul tau
os de gand prabusit
intre cuvinte
cuvinte ca niste oase din
scheletul acestei zile
soare rosu aprins
imbujorat pe cer
caii iubirii galopand prin
sange
te privesc prin perdeaua
acestui vis
venind spre mine
alergand si curgand
stergandu-ti viata de a mea
impletind destine
despletind dorinte
soare rosu aprins
imbujorat pe cer
sarutul tau il port pe
buze ca pe un tatuaj
sarutul tau
[...] Citește tot
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orchestra cuvintelor
Nu pot să-ți fiu altar fără ca cerul
Să își asume partea lui de vină
Pentru cuvinte ce dezgheață gerul
În vers cuprins de grația divină
Eu sunt un muritor ales de el
Prea rușinat de gânduri sau de fapte
Ce știe c-a greșit, dar într-un fel,
A regăsit lumina după noapte
Mă tot întreb mereu de ce-i așa
Dar pân' la urmă nici nu mai contează
Atâta timp cât simt că inima
În simfonii de îngeri îmi vibrează
Mă regăsesc, cumva, un dirijor
Orchestra lui e marea de cuvinte
Și-o să le-aștern prin suflete ușor
Să le iubească și să le alinte
poezie de Adi Conțu (2 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protest
Ne-au ars greșelile în spate
Sub ochi de cer neiertator
Cuvintele-au plecat departe
Să plângă într-un alt decor.
Înghesuite-ntre acuze
Sub umbra binelui de ieri
Cuvintele ne mor pe buze
Cu ochii umezi de poveri.
Mai țipă jalnic o chemare-n
Al buciumului glas molcom
Cuvinte plâng în disperare
Condițiunea de-a fi om.
Mai trec speranțele deșarte
În pas de orologiu spart
Cuvinte tac mergând spre moarte
Când frații sângele-și împart.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răstălmăciri
Eu încă-ți mai răstălmăcesc cuvinte
Și-ncerc să mă conving că negru-i gri
Când pașii-mi sunt amprente pe morminte
Iar gândurile-mi sunt mai cenușii.
Tot caut alte și-alte înțelesuri
Pe cruci înțepenite în pământ,
Descoperind în epitafuri sensuri
Ce-mi par doar vorbe aruncate-n vânt.
Dar caut, vreau să cred că cele scrise
Nu au culoarea gândului funebru
Și-a vorbei șuierată prin culise
De șerpi ascunși, înveșmântați în negru.
Mai caut, printre urmele din minte,
Răstălmăcind culorile-n cuvinte.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!