imbratisare+virtuala

Seara

Cu formele spectrale-ale eroilor morţi,
Tu, lună, umpli
Tăcerea din ce în ce mai mare a pădurii,
Lună nouă –
Cu îmbrăţişare tandră
Ca îndrăgostiţilor,
Cu toate stafiile veacurilor faimoase
În jurul stâncilor crăpate;

Luna străluceşte împrăştiind lumină albastră
Peste oraş,
Acolo unde trăieşte
O generaţie degenerată,
Rece şi rea –
Un viitor întunecat pregătit
Pentru nepoţi.

Voi, umbre înghiţite de lună,
Suspinaţi deasupra cupei goale
A unui lac de munte.

poezie clasică de Georg Trakl, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnalul unui sinucigaş ratat

Sunt nebun şi văd visele reale
Aşa am văzut cândva o iubire
Am întâlnit-o întâmplător
Pe culmile mării
Am iubito
O iubesc

Iluziile erau plăcute
Reale
Acum realitatea e o
Blestemată iluzie
- Şi muncim -
Şi muncesc pământul umil
Învăţ de la el sa rabd toată durerea
Să devin
O crizantemă în mâinile tale
Iubire sublimă
La capăt de chin
Când pământul îmi va da
O ultimă îmbrăţişare

poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima ploaie

rătăcit
cerul tace
în litere cuvinte picături
printre clădiri
luminează, iubiri
cu felinare

îţi tremură trupul, speriat
îl simt, tresare
o ultimă îmbrăţişare
ne-am despărţit

pe un tablou am pictat apoi cândva
ultima noastră noapte
de iubire
cu acele cuvinte litere care au căzut
din cerul tăcut
după ultima noastră ploaie

poezie de Viorel Muha (iulie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minte-ma

Minte-ma
ca ma iubesti
si eu te voi minti ca sunt fericita,

Minte-ma
ca macul a inflorit albastru
preschimbandu-se in ochii tai,

Minte-ma
ca fluturii nostalgici
imi soptesc cantecul iubiri,

Minte-ma
ca ceasul din ceata fumurie
anunta somnul din patul stelar,

Minte-ma
ca vantul ce palpaie la geam
e dulcea imbratisare,

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mârţoaga de cauciuc

Călare pe un cal
Cu potcoave de cauciuc
Şi de iarnă şi de vară
Cu o şoaptă de metal
Mai rapidă decât gândul
Mă duc la mândra in deal
Ea vopsită, retuşată
Din vrăjitoare in zână
Cu tocuri ce ajung la lună
Cu gene mult prelungite
Cu unghii de schimb
Cu pielea ascunsă de timp
Mă aştepta nerăbdătoare
O cunoscusem prin virtuala zare
Când văzu mârţoaga ruginită
Mă respinse ca o divă
Ea cu silicon descântată
E dorită de voinici
Cu armăsari bolizi
Fără aer condiţionat

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plec curând

Nu te grăbi, plec curând....
Am venit doar aşa
Pentru o îmbrăţişare
Şi sa privesc tacerea
Din ochii tăi albastri.

Plec curând, nu se putea
Să nu-mi iau ramas bun
De la crinii din grădina
În parfumul carora
Ai risipit într-o clipa
Eternitatea unei iubiri.

Nu te grăbi, plec curand
Şi duc cu mine frumosul adunat
Cu sfială, tandrete, atingeri
Abia perceptibile
Într-un început de vara autentica.

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În jungla oceanică

În jungla oceanică,
Departe de lumina pământeană şi caldă,
O meduză cu coamă de leu,
Ca un foc de lumini se arată.
Un roşu de jar
Şi zeci de tentacule căutând
Să se strecoare în decorul de valuri, uşor tremurând.
Explozie de bule, ca o trenă,
O plasă de argint, un drum fluorescent,
Apoi, meduza dispare.
Nu există limite,
Niisipos, universul o înfiază,
Întocmai cum pământul şi cerul,
Se succed
Într-o eternă îmbrăţişare,
Coabitează.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii blând. Iar. Şi iar. Şi iar. Fii blând. Iar când eşti atacat, oferă o îmbrăţişare. Iar când primeşti o palmă, oferă o mângâiere. De ce ai face asta? Nu ştiu. Niciunul nu ştim, dar cu toţii simţim. Nu ştim ce este Lumina. Dar o simţim.

citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profil

sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală
lumina mi-e iubirea din epoca nouă
am stele ţesute pe haina de gală.

luaţi-mi mireasma nu mă rupeţi în două
sunt legată de lume de oculta-i şcoală
sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală.

dezlegaţi-mi cântecul atunci cînd plouă
simfonia plantelor e magistrală
magie şi culoare vă dăruiesc vouă
poveşti de fericire din lumea virtuală.

sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrăţişare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respiraţia, mistuiţi amândoi de o singură - însângerată şi nesăţioasă - gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni, împreună, moartea. N-am ştiut că poate fi atât de ispititoare moartea, atât de caldă - voluptate fără spasm, beatitudine fără strigare.

Mircea Eliade în Nuntă în cer
Adăugat de Mademoiselle Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!