georgescu matei

Furtuna

Soarele-a apus, învăluit în arămiul cerului.
Încet a dispărut, plecând dinspre această lume,
Lăsând loc lunii argintii.

Miros de primăvara-i peste tot,
Şi triluri mii şi mii se-aud în depărtare,
În jur e mare gălăgie, înainte de culcare.

Acum e linişte şi nu se ştie ce va veni să fie,
Furtună, ploaie sau tot linişte...
Tăcere de mormânt ce ne-nfioară.

Calmul... încet, încet se pierde şi foşnetul
De frunze multe realizat, preia iar scena.
Un fulger şi un tunet vestesc o noapte de furtună.

poezie de Irina Matei
Adăugat de Claudia Antoche
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri

-Nu te întrista, pădure!
Toamna rău a vrut să-ţi facă,
Veşmintele îţi dezbracă,
Frunzele vrea să le fure.

-Nu te-ngrijora, pădure,
Iarna-i cruntă, tristă, rece,
Viscol, geruri vin, vor trece
Peste ramurile sure.

-Zâmbeşte din plin, pădure,
Primăvara bate-n geamuri,
Mugurii plesnesc pe ramuri,
Se duc vremurile dure.

-Să râzi veselă, pădure,
Vara trilul îl asculţi,
Vin copii voioşi, desculţi,
Să culeagă fragi şi mure.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o privire m-ai răpus,
Cu un surâs m-ai subjugat,
În inimă tu mi-ai pătruns,
Sufletul mi l-ai furat.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti marea mea iubire,
Tu eşti tot ce mi-am dorit,
Îmi aduci doar fericire,
Cu tine mă simt împlinit.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că te iubesc nu-i un secret;
Pot spune oricui ar vrea să ştie:
Eu te iubesc şi nu regret,
De acum şi pururi, pe vecie.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Soare

Mi-e dor de răsăritul soarelui
Şi de căldura blândei mângâieri,
S-alunge de pe bolta cerului
Ne-nduplecaţii nori, grele poveri.

Ascuns după perdeaua norului
A suferit în bezne şi-n tăceri,
Mi-e dor de răsăritul soarelui
Şi de căldura blândei mângâieri.

Şi-a pierdut vântul dulcele-adieri,
Bufneşte-ntruna, bate-n voia lui,
Doar soarele ne poate da puteri
Să ştergem tot potopul de dureri,
Mi-e dor de răsăritul soarelui.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânziana, mândră fată

M-a chemat în miez de noapte
Sânziana, mândră fată,
Să-mi aducă în dulci şoapte
O iubire-adevărată.

Se-aprind focuri blestemate
Prin pădurea neumblată,
M-a chemat în miez de noapte
Sânziana, mândră fată.

Coroniţa-i nestemată,
Din flori de câmp adunate,
M-am trezit din vis îndată,
Zâna bună şi curată
M-a chemat în miez de noapte.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geamăn în zodie de apă

Din doi în doi arată ora
că ceasurile-s fără rost
şi ceaţa deasă arde-n prora
ochilor mei făr' adăpost

Geamăn mi-e sufletul în tine
şi-o cifră de inimă pară
îmi bate când în piept mă ţine
şi mă-nglodeşte câte-o seară

Trec zodii de aer şi apă
aripa înoată în noroi
şi-n pana ei încă se-adapă
rocile azvârlite-n noi

Scântei în ziduri se ridică
în pielea albă nu mai curge
nici roua din care mai pică
ploaia cu piatra ei în sânge

poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plopul de la malul gârlei

M-am depărtat de casa părintească,
De satul drag cu iarbă albăstrie,
În şuşote vrea plopul să foşnească
Tristeţea mamei ce-o păstrează vie.

Luna porneşte cu pasul ei mărunt,
Alunecă sclipind pe luciul apei,
A nins cu floare de cais, părul cărunt
S-a revărsat încet în barba tatei.

Voi, cei de-acasă, strângeţi plopu-n braţe
Şi sărutaţi-i frunza ce-o să cadă,
N-am să revin că timpu-o să mă-nhaţe,
Mă duce-n iarna plină de zăpadă.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui hoinar

Plecând priveai voios în zare,
Cu fruntea sus, gândeai la mare
Şi ţi-ai lăsat prietenii de-o viaţă
De petreceri ori povaţă.

Acum întins pe plaja cu nisip
Priveşti la nimfe în fel şi chip
Poate dedici o serenadă
Doar te vor iubi grămadă.

De la noi lipseşti de-o lună
Te-ai dus să vezi o lume bună
Eşti visător, fă şi-ncercarea asta
Dar, să nu uiţi, casa şi nevasta.

Că în viaţă totul este luptă
Şi nu tot ce se vede, te înfruptă.
Să fii cuminte şi atent
De nu, te văd un corigent!

poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!