femeie poezie

Dr. Cox: Vreau să răspândeşti zvonul, domnişorică. M-am săturat... Următorul intern plângăcios care vine la mine în căutare de o prăjiturică şi o îmbrăţişare, jur pe Aisha, va fi rănit. Şi tu, tu, femeie nevrotică şi ciudată, ia-ţi bla bla-urile şi du-te cu ele la bla-bla-urolog. Pentru că dacă eşti destul de fraieră să-l confrunţi pe şeful Medicinei pentru un alint semi-ofensiv, trebuie să mergi mai departe şi să înlocuieşti căpitanul creierului tău deoarece conduce beat.
Elliot: Deci, îmi spuneţi că trebuie să mă descurc singură. Vă mulţumesc, dr. Cox.
Dr. Cox (confuz): Cu plăcere.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erika von Schluetow: Cu toţii am devenit nişte animale cărora nu le-a mai rămas decât un instinct, cel de conservare. Uitaţi-vă la mine, domnişoară Frost. Am fost bombardată de zeci de ori, totul în mine a fost excavat – ţara, lucrurile mele, credinţa... Şi totuşi cumva am reuşit să merg mai departe. Luni întregi mi le-am petrecut în adăposturi, înghesuită cu încă alte cinci mii de persoane. Nu m-am lăsat. Cum credeţi că era să fii femeie într-un oraş măturat de ruşi? Nu m-am lăsat.

replică din filmul artistic Scandal internaţional, după David Shaw (30 iunie 1948)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (citeşte mai departe): "Căci te iubesc cu ură, întreg... şi numai eu
Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnnezeu."
Lupoi (râde vulgar): Asta nu e poezie, tovarăşe colonel!
Adam: Căpitane! Poezia nu e ce crezi tu. (Declamă sarcastic). "Capitalist viclean! Cădea-ţi-ar bomba în ocean!"... Lirica nu e un şir de vorbe goale, care pocnesc milităreşte din călcâie! Poezia înseamnă har... (Citeşte iar din "Caietul negru", pătruns sincer de frumuseţea versurilor): "Când fluturul îşi arde aripa-n lumânare
El nu-şi doreşte seul, ci magica lumină..."
Lupoi (râde vulgar): He, he, he, he! Păi, sigur că nu vrea seu! He, he, he, he, he! Cine dracu' a văzut fluturi care să mănânce carne de oaie? Ha, ha, ha, ha, ha!...
Adam (dur): Eşti un prost incurabil!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Robinson: Nu am încredere în acest individ! Are mutră de fătălău!
Venera (izbucneşte): Mami, termină cu mofturile tale de pisică aristocrată. E primul bărbat care apare aici după patru ani!
Lady Robinson: Totdeauna am fost o femeie exigentă!
Venera: Patru ani de post negru, înţelegi? O întreagă legislatură! Un ciclu olimpic complet...
Lady Robinson (nedumerită): Ce fel de ciclu?
Venera: Ciclu olimpic, mami! Un ciclu special. Vine odată la patru ani!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacey: Prostii! Adevărul e că eşti o femeie extraordinară, foarte frumoasă, puţin nesigură pe ea pentru că se apropie de 40. Aşa că îţi place atunci când un băiat tânăr, curajos ca mine flirtează cu tine. Îl ispiteşti. Îţi imaginezi cum ar fi ca acel băiat pe pucntul de a deveni bărbat să fie al tău. Pentru că te face să te simţi atrăgătoare. Face ca îmbătrânirea să fie mai uşoară. Păi, hai să-ţi spun ceva. Ţi-ai ratat şansa, cucoană. Ai pierdut cea mai bună partidă de sex din viaţa ta.
Doamna Jacobs: Te înşeli într-o anumită privinţă, Pacey. Tu nu mai eşti un băiat.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harry Block: Ştii, nu înţeleg de ce femeile sofisticate nu pot face diferenţa între o aventură sexuală pasională nesemnificativă şi rutina unei căsnicii solide, drăguţe şi liniştite.
Joan (izbucnind): Harry, spune-mi totuşi dacă ea a fost singura femeie din viaţa ta sau au existat şi altele.
Harry Block: Nu, Amy Pollock a fost singura, să mă bată Dumnezeu dacă n-a fost aşa.
Joan: Tu eşti ateu, Harry!
Harry Block: Hei, suntem singuri în univers. Tot eu sunt de vină pentru asta?

replici din filmul artistic Viaţa lui Harry, scenariu de Woody Allen (12 decembrie 1997)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elen (speriată): M-am blocat! Nu pot să mă exprim! Doamne, nu mai pot să ies din propoziţia principală. Îmi lipseşte un verb...
Lady Robinson: Ce fel de verb?
Elen: Un verb copulativ...
Lady Robinson (râde): Ai înnebunit! Un verb copulativ? Iată ce poate face gramatica dintr-o femeie divorţată. Ce să faci tu cu un verb copulativ, singură, pe această insulă?
Elen (cu voce isterică): Vreau să-l conjug, să-l subjug, să-l înjug! La orice timp şi la orice mod doriţi! (Plânge): Un verb, doamnă! Nimic mai mult!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

L. R.: Un verb, fie si unul copulativ, nu poate inlocui un barbat in carne si oase. In fata unui [...] | Citeşte tot comentariul

Emily: Vorbeai la telefon?
Richard: Era o convorbire la mare distanţă.
Lorelai: Dumnezeu?
Richard: Londra.
Lorelai: Dumnezeu trăieşte la Londra?
Richard: Mama mea trăieşte la Londra.
Lorelai: Mama ta e Dumnezeu?
Richard: Lorelai...
Lorelai: Deci Dumnezeu e femeie.
Richard: Lorelai...
Lorelai: Şi suntem rude. Ce ca lumea. Am să încep să îi cer să-mi facă mai multe favoruri.
Richard: Fă-o să se oprească.
Rory: Numai de-aş putea...

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laura: Serviţi un coniac la cafea?
Federico: Pentru mine nu, mersi.
Noemi: Pentru mine da. (Confidenţial, către Laura): Suntem ca doi poli opuşi.
Laura: Dar extremele se atrag.
Juan: Şi dacă se ating, fac scântei.
Noemi: Da, dar nu iau foc.
Laura (arătând spre pahar): Poate din lipsă de combustibil.
Noemi: Nu, din cauza temperaturii.
Laura: Asta se naşte din dorinţa de dăruire...
Juan:... sau din instinctul de posesiune...
Federico: Vă mulţumesc pentru diagnostice şi terapii, însă suntem două persoane obişnuite. Un bărbat şi o femeie, nimic mai mult.

replici din piesa de teatru Între viciu şi virtute, scenariu de Salvador Amore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurica: Onorată instanţă! Clientul meu nu poate fi achitat. A scris poezii subversive...
Judecătorul: Câte a scris?
Aurica: Multe. Noi, la dosar avem trei...
Judecătorul (se uită nervos la ceas): Aurica! E târziu. Trebuie să plecăm...
Aurica: Trebuie să citiţi sentinţa!
Judecătorul: Ai dreptate... Sentinţa... (Tare.) Toată lumea, cu excepţia mea, în picioare... Citesc sentinţa... Tribunalul poporului, completul mobil de judecată, îl condamnă pe inculpatul puncte puncte la trei an de temniţă. Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica (energic): Trei ani e puţin! Sunt avocatul inculpatului. Mă simt obligată să fac recurs...
Judecătorul: Recurs? Eşti nebună!
Aurica: Trei ani e prea puţin pentru clientul meu!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!