Epigrame despre face, pagina 21

Mîndra, inima îmi sfarmă
Şi mă face s-o-ndrăgesc;
Dacă eu o las să doarmă,
Ea mă lasă să muncesc.

Tot românul e poet,
Şi aşa-i de când se ştie:
Din pământ face caiet
Şi cu lacrima îl scrie!

Stau şi mă întreb în van:
Cum se face, cum se drege
Că, deşi republican,
Pentru mulţi dolaru-i rege!?

- Am douăzeci de primăveri,
Se lăuda Sofica, ieri.
Aşa le face ea pe toate:
Mereu, exact pe jumătate!

Nu procedează ca la carte
Cu-această agitaţie;
O fi uitat că face parte
Din grupul de creaţie.

În cea mai pură limbă
Ne spune înţeleptul,
Că prostul ce se schimbă
O face pe deşteptul.

Când omul fuse "modelat",
El din pământ a emigrat
Şi după ce din viaţă piere,
Se face o repatriere.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea s-a scrântit de minte,
Sau românul e nerod.
Cum se face - Doamne sfinte,
Că şi babele-s pe rod.

mitoman: Este cel care susţine
Şi ne face cunoscut,
Că-i, doar el, cel ce deţine
Adevărul absolut.

Farsor şi ipocrit anost,
El nu a cunoscut pârnaia
Dar face caz că ar fi fost
Ostracizat la Dămăroaia!

<< < Pagina 21 >

face