de-a lungul timpului

Lumea de azi este într-o continuă mişcare, într-o evoluţie care până nu demult ar fi părut de domeniul ştiinţifico-fantasticului. De aceea poate credeţi că este un demers desuet să ne aplecăm asupra unui subiect ca epigrama. Cu atât mai mult cu cât ea a fost considerată de multe ori drept o Cenuşăreasă a literaturii sau un simbol al decadenţei. Şi totuşi, epigrama a rezistat timpului mai mult decât alte genuri literare considerate la vremea lor prinţese sau chiar regine.

Sorin Olariu în Câteva cuvinte despre epigramă
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj urban

Treceam ades al neputintelor cvartal
Abstras de lungul sir de paturi de spital,
Bolnav agonizand de sarutari furate
Peren reanimat de-iluzii spulberate.

Cararea galbena in fata mea se casca
Iubit tronson de biciclisti cu basca
Care-o strabat vadind bune intentii
Si flegmuiesc pedestrii din pretentii.

Sovaie drumul calatorului flamand,
Turtit de muschii vantului batand
Si indoit de ghinion prea peste poate
Fiind tolanit de-ale castanelor stigmate.

Ieseau in parc datornicii eterni la soare,
Balabanind-se cu totii intr-o rumoare
Soptind avizi cum ca s-a dat de stire,
Nu se prescriu restantele la fericire.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita (19 ianuarie 2008)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrutatura spre casa

Cu maini subtiri si tremurande
Trecea pe pod un om spasit
In contra omenestii unde
Ce se scurgea spre asfintit.

E frig si mainile-i se zbat
Ca doua frunze-n luna noua
Purtand peceti de stramutat
In tara-n care numai ploua.

In aer dens c-un iz de multi
Cu greu isi face loc de drum
Pe langa trupuri moi de calti
Si fabricanti batrani de scrum.

Copil mereu in drum spre casa
Incearc-un fluierat sonor
Mimand distragerea in masa
Servita la televizor.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Ghita din Nici una (25 noiembrie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accident cu felicitări

Cum şi viteza e o boală,
Se-ntâmplă-adesea accidente
Iar vinovat e moralmente,
Şoferul ce nu are şcoală
Turtind maşina ca pe-o coală,
Ateriză literalmente
Într-un copac, un ins "cu fente",
În gând cu o fătucă goală,
Iar la copac s-a prezentat,
Un poliţai, cum e şi logic:
Şoferu-a fost felicitat
Pentru demersul tehnologic,
De-a fi-n natură implicat.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitatea vremii

inexorabil,
soseşte negura
precum un tigru
care se repede asupra prăzii.
umbra unei ape
înghiţind pământul,
faleze cenuşii
învolburate,
coame de dealuri în galop,
curge fără oprire istoria,
o altă mare lentă se deplasează
spre albie,
prăpăstii, munţi, gheţari,
oscilează confuze, eterne,
ca nişte talgere ale unei balanţe
pentru a-şi găsi un nou echilibru.
secole-ntregi de civilizaţii,
efemere năluci în plasa timpului.
geografii fără substanţă
se reaşază pe alte galaxii,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (28 septembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia melancoliei morgana

Nici n-au apus bine stelele lumii interioare
Şi ce mă chitesc eu în sinea mea Ia să mai dau o raită prin cele vise
Poate n-oi da bot în bot cu vreo nimfă două
Că tot se lauda singurătatea că mi-ar fi căzut hodoronc-tronc
Măi să fie D-apoi treabă-i asta
Să mă perpelesc eu de-a moaca pe jăraticul melancoliei absolute
Fără nici un ghişăft acolo

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Narcisism valutar

Narcis privindu-se-ntr-o apă,
S-a-ndrăgostit de-a sa figură
O dragoste curată, pură
Şi mulţi de-acest sindrom nu scapă
Iar în oglindă, la agapă,
Când o vedetă, fată dură,
Se-admiră mult, peste măsură,
Vădit, rivalele îşi sapă
Legenda lui Narcis se pare,
Că înc-o variantă are:
Privind bancnota verzulie,
Cu Lincoln că ar semăna
I se păruse lui Ilie
Şi-atunci, s-a-ndrăgostit de ea.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninotchka (văzând cât de mare e camera ei): Care parte din cameră e a mea?... Dacă voi sta aici o săptămână, pe ruşi îi va costa cam şapte vaci. Cine sunt eu să iau de la poporul rus şapte vaci? (Cu abnegaţie, aşează pe masă o poză cu Lenin.) Mi-e ruşine să pun o poză de-a lui Lenin într-o cameră ca asta.
Iranoff: Vrei să rămâi singură, tovarăşă?
Ninotchka: Nu.

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul este un preţios condiment literar, care trebuie drămuit cu maximă precauţie. În exces, poate fi nociv, de-a dreptul toxic. Seamănă cumva cu sarea alimentară. Mâncarea nesărată e fără gust. Dar, prea multă sare transformă orice aliment în ceva necomestibil. Paradoxiştii de profesie împing lucrurile în plan morbid. Par a fi nişte vietăţi literare care şi-au propus să se hrănească spiritual numai cu sare.

Valeriu Butulescu în interviu (6 mai 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Accidentatul"

În Hipocratice anale,
Apar nu rar, de vrei, nu vrei,
Pe la bărbaţi, sau la femei,
Şi boli ce-s profesionale
Cei tineri nu găsesc cu cale,
De-a se feri, pentru că ei,
Se vor a fi ca nişte zmei
Iar Neaţă, cu-acţiuni verbale
Nemulţumirea îşi răscoală
Şi accident de muncă speră
Să scoată dintr-o simplă poală
Căci şansa ce-o avu, mizeră,
Îi hărăzi urâtă boală,
Muncind pe brânci la o Veneră.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!