Poezii despre apa credinta, pagina 21
Aducea soldați
de plumb în valea plângerii
pregătiți să tragă cu puștile lor
ținute la subțioară
îi alinia într-un careu
sub zborul păsărilor de fier
care scuipau foc
un fel de dragoni asiatici
teleghidați într-o simplă
credință că apără valea de plumbul
soldaților deșirați de spaima
topirii timpurii în cântec
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce curte făceam peninsulelor
Ce curte făceam peninsulelor.
Ce credință juram
crizantemelor de noiembrie.
Cum ne căutam capitala
printre peștii greoi și bunele tristeți.
Ce nume vesele dădeam
neantului, memoriei,
îndrăznelilor de dimineață.
Cum țineam metamorfoza
la mare cinste.
Tu trebuie să hotărăști
că imanența este un cristal.
poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credința unei somnofile
Mă gândesc la ti,
Cât ești de mati;
Te trezești cu noap
În cap, și, în șoap,
Spui o rugăciu,
Să îi faci în ciu
Somnului, pe ca
Îl alungi din ca
Și-l trimiți afa,
Spunându-i în fa,
Să mă lase-n pa.
Dar el, hoț, în pa
Nostru se strecoa,
În locu-ți. Fricoa
De mine... nu-l spu...
Și prânzul ne-apu
Pe când el mă strân
În brațe, și lân
Mine zăboveș...
Cred că mă iubeș!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub aripile destinului
O, Salieri! Câți urmași ai în viață...
câți presupuși fii ai dreptății
râd onestității în față,
cum râde dracul, când se răsfață.
Câte caractere frumoase și talente
pe valul voințelor rămase
sunt ca epavele corăbiilor
de sarea mărilor roase,
legănându-se doar cu speranță
atunci când banul și înfluențele
cern izbândele și râd vieții în față.
Alții, orbecăind sub aripile destinului,
amețiți, ca de puterea vinului,
se adapă din izvorul cotidian,
legănați pe valurile timpului, an de an,
sperând cu tărie
în a lor vie credință,
destinul alege, destinul învinge
și cântărește orice voiță.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (21 iunie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
Întinzându-mi ca o nebună mâinile,
Ca să ating acea viață de neatins,
Lasă-mă să merg la această nuntă îndepărtată
Prezidată de Mahakala.
Rupând și smulgând tot ce este inutil,
El ridică lampa vieții libere
Și însemnează fruntea miresei
Cu o scânteie de foc...
Trebuie să merg acolo unde eterna noapte
Așteaptă nemișcată,
Cu neclintita credință
A dragostei cuiva
poezie clasică de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ta
Tâmplă lângă tâmplă,
simțeam pulsând iubirea,
prin brațe și prin vene
gonea fierbându-mi firea.
Gustul iubirii tale,
dulceag, amețitor
cade în săruturi, pe gura mea, ușor.
Ca o aripă întinsă, inima ta mă poarta
Pe valuri de credință, precisă ca o soartă.
poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clowni
Credința mea este cuvântul meu
Și ruga ce-o inalt spre Dumnezeu
Nu-s patimasa, nici aroganta nu-s
De ce-aș minti, ma vede Cel de Sus
Aș vrea sa spun... cred ar mai fi ceva,
Nu vreau a critica sau a blama
Dar uneori observ cum se trag sfori
Și-n cor se-aude rasetul de clowni.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uniți,pe acest pământ...
Smeriți, în rugăciuni să ne-nchinăm,
Să fim iertați și noi să ne iertăm,
Căci Dumnezeu, noi știm că-i supărat,
Când viața-i grea și ceru-ntunecat.
Uniți, pe acest pământ ca să trăim,
Să fim iubiți și noi să ne iubim,
Doar prin credință cred că v-om putea;
Dar slăbiciuni cu toții v-om avea.
poezie de Stelian Daniel (13 decembrie 2020)
Adăugat de Stelian Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo...
Am plecat spre cer, căci digul s-a rupt
Și am sperat în visuri, chiar dincolo de credință,
Dincolo de zbor
Am creat valuri în ape tulburi
Am zâmbit pentru frumusețea libertății cuvântului
Am pierdut trenul vieții de două ori
Probabil că voi pierde tot ce nu mi-e de folos
Am să zbor cu visuri cu tot,
Dincolo de creaturile veacului 21.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaștere (La mulți ani!)
Renaște din cenușă, ca pasărea uitată...
Un suflet dărâmat, din grele suferințe,
Pentru mântuire, mereu este o plată...
Și a-ți răstigni propria fire...
Nicicând omul de-afară nu poate înțelege,
Ce se petrece în duhul altui om...
Pământul și Cerul, au o altă Lege,
Și fructul cel oprit, nu poți să-l iei din pom!
Răsplata este mare celui cu credință!
Și timpul este testul răbdării încercate...
Premii multe vin când trăiești căință...
Când durerea și trupul o străbate...
Nu renunța la tine! Suflet încercat!
Lupta dintre sine, mereu a fost să fie...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!