Poezii despre A fi pe drojdie (cu banii)., pagina 21
Sonetul schizo respirat
Văzduh de vise-a libertate cântă,
Acolo,-n graiul zborului poeme
Se nasc din nunta umbrei din devreme
Și taină-i cât călăuzire sfântă...
Da'n sacrul tău, femeie, țin blesteme
Că-n sânge-amor de temniță se-mplântă
În templul cărnii slava e înfrântă
În coacerea păcatului de geme...
Tavan e Ceru-n dese imprecații
Deasupra de-a Pământului odăi,
Ci înapoi de Luntre banii na-ți-i...!
Ce-i a mormântului tu raclei dă-i,
Curând a piatră-n piept, în respirații...
Și stihul stins aprind în ochii tăi
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Psyche
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de pandemie
Cum aș putea să cred c-o cârpă mică
Ce stă la gură, oarecum banală,
Mă protejează care va să zică
Să nu mă pricopsesc cu vreo răceală?
Și cum s-accept că-ntreaga mea ființă
E apărată de-orice neplăcere
Când mă sufoc, căci nu e cu putință
Să-mi intre oxigenul în artere?
Dar când n-am mască fac ca tot românul
Când ies pe stradă sunt cu luare-aminte
Că vine polițistul ca nebunul
Și-mi dă amendă, să mă-nvețe minte.
Dar sunt viclean cum nu vă vine-a crede
Așa că statul banii mei nu-i vede.
poezie de Octavian Cocoș (14 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absorbit
Absorbit de câte sunt prin pagini
Scap în iris unele imagini
De seducătoare clipe stranii
Ca și cum aș azvârli cu banii.
Frunzăresc visând între coperte
Întâmplarea care să mă ierte
Dându-mă de-a dura prin frunzare
Dinadins sau chiar din întâmplare.
Nu regret, nu rătăcesc prin semne
Degete subțiri și risipite,
Însă îmi doresc să mă invite
Doamne parfumate și mai demne.
Dacă plec îmi place când pe stradă
Iese o fecioară să mă vadă
Și cu-o daltă fină să-mi cioplească
Înălțimea cea mai nefirească.
poezie de Bujor Voinea din Artefacte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată...
Ești prea departe, tată, și îmi e dor de tine!
Te rog, vino acasa cât viața te mai ține,
Te rog, rămâi cu noi, nu mai pleca departe
Îmi este tare greu să te știu în străinătate.
Eram așa de mică atunci când ai plecat,
Dar anii s-au tot dus și m-am maturizat.
Privesc cum vremea trece, înapoi nu mai vine,
Un lucru nu se schimbă: am nevoie de tine!
Știu de ce stai acolo: datorii și probleme,
Dar și cu doru'-i greu, lasă pe suflet semne...
Nici toti banii din lume nu vor șterge vreodată
De pe obrazul meu vreo lacrimă vărsată!
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Gabi Dedu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio
Îmi spui adio,
Este ușor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E ușor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipește culorile,
Care transformă curcubeul în ceață,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este ușor a spune adio,
" Adio", este legitimația de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poștă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Impresia unei epoci
Ploaia măruntă și rece cădea la răstimpuri,
O femeie stătea în fața unui ceai, pe gânduri.
În melancolia sa, ecourile orașului sunau,
Când și când, în oftatul ei adânc regretele curgeau.
Gândul a fost înainte de cuvânt,
Și gândul tău cel bun a obosit să fie mut.
La urma urmei, și eroii sfârșesc pălind,
Cu singura ta viață, tu ce ai de gând?
Pentru câteva hârtii, o femeie vrea iubire.
Văd, e lupta epocii tale pentru a te hrăni,
Dar dacă ai noroc, poate-ți vei pierde banii,
Dacă nu, ca mulți alții, vei pierde oamenii...
poezie de Daniela Vizireanu
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peștele și criza
Am de plătit o taxă
Și nu e mare brânză
În luna asta laxă,
Că am mai prins osânză.
Problema este alta
Cu care nu mă-npac:
Se asortează balta
Cu omul cel sărac?
E ea așa cochetă
Și drastic îl rărește,
Sau ține o dietă
În care nu e pește?
Că nu pricep și pace:
De ce, la noi în țară,
Ca peștele se tace
Când marfa, de-i agrară,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ning oglinzile minciuni
Dragostea-i risipitoare,
Răsărind dinspre noroc,
Ploile sunt trecătoare,
Cai se vând la iarmaroc.
În fântâni, apusul cântă,
Ning oglinzile minciuni,
Macu-i mire fără nuntă...
Săptămâna-ncepe luni.
Banii nu mai au valoare,
Palmele-s făr-de contur,
Dacă mâine va fi soare,
Dintre raze-am să te fur.
Nefirescul... parcă-i lege,
Clipele-au rămas tot reci,
Cine-a seamănat, culege,
Nu-s motive să mai pleci.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce zboară...
Musai nu-i că tot ce zboară,
Este porumbel sau cioară...
Zboară prin văzduh rachete,
Zboară gânduri după fete,
Zboară câte-un angajat,
Când e șefu supărat,
Zboară banii de pe card,
Când călcâiele îți ard,
Zboară țoale în neștire,
Când se pune de-o iubire,
Baba-Cloanța pe la noi,
Zboară pe un măturoi,
Și merțane, sute-mii,
Zboară spre a se ciocni,
Iar ades se spune încă:
Tot ce zboară se mănâncă...
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii un om minunat...
Vrei o casă grozavă?
Nu te aștepta să te ajute cineva.
Sunt atâțea oameni în jur,
Dar nu vei avea de la nimeni,
Ajutor, sau o mângâiere,
Toată lumea e pentru ea,
Apoi apare și invidia.
Ce-ți trebuie ajutor,
Tu nu ești în stare?
Ai diplome, ai înțelepciune,
Dar ai nevoie și de bani,
Banii vin încet cu muncă multă,
Cu sănătate, fericire și frumusețe.
Există frumusețea sufletului,
A sufletului bun și milostiv.
Dacă simți durere, ești în viață,
Dar poți să simți și durerea altora,
Ești om, nu fi nepăsător,
Ajută și vei avea de toate în viață.
poezie de Eugenia Calancea (15 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!