sa ne iubim luni cu patos

Noi doi în ploaie

Aş vrea să te ţin în braţe într-o zi de luni
Când ascultăm picăturile reci de ploaie
Stând sub o umbrelă... noi... doi nebuni,
Să te sărut, să-ţi simt a inimii bătaie.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (4 aprilie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închisoarea sufletului

În adâncuri hibernale
Şade sufletu-mi legat
Să nu-mi iasă pe afară
Şi să zboare în neant.

L-am legat în primăvară,
Când iubeam o domnişoară,
Şi de-atunci am jurat
Să rămână-n veci legat.

Cu cătuşe de argint
Şi zăbrele făurite
Din iubirile trecute,
Aşa, Doamne, l-am legat.

L-am legat de frica morţii
Ce-mi jurase să-mi aducă,
Când văzuse că-n iubire
E doar suferinţă pură.

[...] Citeşte tot

poezie de Şerban Vasile din Drumul spre cer, Volumul 2 (2023)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de împlinire

De când se împacă lumea cu iubirea şi destinul,
De când sufletu-i cămaşă pe măsuţa mântuirii,
Îmbrăţişăm dulcea miere şi pe măsură pelinul
Şi într-o simţire pură nu dăm şanse preţuirii.

Mai îmbrăţişăm absenţa celui drag imaginar
Şi-n galopul clipei mute vrem să fim ca un stejar,
Dar suntem firavi şi iată nici nu ştim să ne iubim,
Vedem clipa o răsplată şi în ea vrem să trăim.

Biciuim visu-mplinirii pe pământ unde-i destinul,
Eu bărbat şi tu femeie alungaţi din dulce rai
Întâmpinăm lucruri sfinte vrând să-nlăturăm pelinul
Care curge în sărutul plin de-al mierii dulce grai.

Sufletul îmbrăţişării este stâlpul vieţii noastre
Din el curg izvoare multe cu argintării albastre,
Hai să ne iubim o clipă printre flori şi pe sub stele,
Împlinirea, fericirea, s-aibă ce-i magic în ele!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România, ţară iubită

Iubim al nostru sfânt tricolor
Ridicăm steagul cu toată mândria.
Noi suntem un vechi popor
Şi-n inimă purtăm o ţară: România.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (14 mai 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salutul broaştelor chele...

Undeva între coastele unei frunze
un copac răstigneşte o bărdiţă în fân
Tu priveşti
Eu privesc
Noi zâmbim!
Cocoşul între capuri
cântă!
Ne iubim!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea şi mintea

Marea este agitată,
Mintea este tulburată,
Marea se mai linişteşte,
Mintea la multe gândeşte.

Marea caută odihnă,
Mintea nu mai are tihnă:
Patimă, patos, ardoare,
E mereu iscoditoare.

Marea are pasiune
Mintea are raţiune,
Nimfa mării e femeia,
Gândirea minţii-i ideea.

Marea-adoarme fiii noştri,
Somnul minţii naşte monştri,
Şi nu marea e-întrebarea,
Ci mintea, iscoditoarea.

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reuniune

Ielele dansau cu zorile în cap
la lumina unei luni bizare
ascunse în poiana norilor
pe ritmul astrale
în cadenţă îngerească
o horă gigantică
cu sufletul vibrând pe sus
in straie vaporoase
cu gesturi complementare
după un ritual arhaic
primordial îngeresc
în noaptea de Rusalii.

poezie de David Boia (11 august 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele

ah, zilele noastre zilele lor
lovite de nulitate în urma îmbrăţişării
norului răpitor - de
materie neagră (?!) - aşa cum ne place din
totdeauna să iubim uni-versul...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatele timpului

Ne-ar trebui
O mie
De ani
Să ne iubim
Şi ce păcat
Ca timpul
Ne este
Prea duşman
Şi ce păcat
Că noi
Am şi uitat
Să fim
Şi ce păcat
Că-n veacul
Acesta
Nu te am.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununia

în suflet, printre-atîtea noţiuni
sa furişat şi asta, a speranţei
şi arde, împroşcând protuberanţe
precum un soare. Începând de luni

iar marţea ploi aştept ca opţiuni
şi vânt puternic îndoind rafale
când de zenit şi când de coardele vocale
cu care leg o şoaptă de genuni

pe la o miercuri ţes un soare din minuni
pe cerul aşternut covor pe zare
şi care râde, saltă şi treasare
când trece cardinale joncţiuni

şi iar în suflet rup dimensiuni
şi trag din ele linii albe, drepte
ca joia să-şi ridice nişte trepte
la foişorul plăzmuit încă de luni

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (25 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!