o mana de ajutor

Femeia: Scumpi!... Un foc interior mă mistuie! Ard toată! Parcă aş fi Biblioteca din Alexandria...
Bărbatul: Tu te aprinzi foarte uşor... Natura ta este inflamabilă... Eşti o fire incendiară...
Femeia (îşi duce, speriată, mâna stângă la sân): Doamne, ce febră m-a apucat!...
Bărbatul (sincer): Îmi pare atât de rău...
Femeia (tremură): Ard, Scumpi! Sunt toată numai o flacără!... Nici nu mai ştiu, dacă sunt eu, sau cenaclul "Flacăra"...
Bărbatul (cu pasiune): Mami!...
Femeia: Te rog să mă ajuţi, dragul meu!
Bărbatul: Ce să fac?... Să chem salvarea sau pompierii?...
Femeia (tandră):... Nu, Scumpi... Vino mai aproape... Aşează-te aici, pe genunchii mei, dragule...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Voi vă bateţi joc de mine?! Chiar aveţi de gând să mă transformaţi în fetiţă?
Lia: Nis, nu-şi bate nimeni joc de tine; e doar o poruncă, una amuzantă.
Nistor: Cum să nu, şefa?! Te răzbuni, pricep...
Lia: Poţi spune şi aşa, dacă vrei.
Maria: Lasă mofturile, Nisa! Mişcă în rezerva ta şi aşteaptă-ne acolo! Noi îţi căutăm cele necesare.
Nistor: Păi, accept, dar doar pentru că s-au aliat şi ceilalţi cu voi, în special şefu', nu din alt motiv.
Maria: Cine te-o fi pus să-i dai porunca aia lui Nick?!
Maria: Ce-i, micuţo?! Nu-ţi place cum îi stă soţului tău în slipi?!
Lia: Nis, lasă taina, că pierdem timp şi e deja destul de târziu!
Maria: Hai, Nis, intră la baie şi probează asta, pentru început.
Nistor: Chiar credeţi că asta o să intre vreodată pe mine?! Eu n-aş zice...
Maria: E supraeleastică, deci, se întinde... Probeaz-o!
Nistor: Nu-mi vine să cred că o să fac, într-adevăr, asta... Fetelor, ajutor! Auu... V-am spus că nu intră chestia asta pe mine! Am forţat-o, dar acum nu pot s-o dau jos... Luaţi-o de pe mine, că mă strânge! Mă doare. Nu mai pot nici să respir, simt că mă sufoc.
Maria: Gata, mă! Stai liniştit, nu te mai zbate, că o rupi!
Stela: Şi aplecă-te, altfel cum ai vrea să te ajutăm?!
Nistor: Mamăă... Dacă tot vreţi să mă transformaţi în fetiţă cu rochiţă roz, iar eu am fost de acord, nu-mi mai daţi chestii din astea strâmte, să le probez, că n-am de gând, să ştiţi!
Maria: Bine, mă! Am văzut acum că nu se poate...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Din păcate, legile fizicii contrazic premisa povestirii tale. Dă-mi voie să reconstruiesc pentru domnişoara Benes, deoarece am auzit povestea aceasta de nenumărate ori. Newman, Kramer, îmi permiteţi. Conform relatărilor voastre, Keith trece pe lânga voi şi începe să urce pe rampă. Apoi spui că ai fost lovit în tâmpla dreaptă. Scuipatul ricoşează de pe tâmplă, lovindu-l pe Newman între coasta a treia şi a patra. Apoi scuipatul se desprinde de pe coastă şi îl loveste pe Newman pe încheietura dreaptă de la mână, făcându-l să scape şapca de baseball. Scuipatul zboară de pe încheietură, face o pauză - în aer, atenţie! - o ia la stânga şi aterizează pe coapsa stânga a lui Newman. O flegmă magică!

replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gracchus: Şi după ultima ta lovitură, ce vei face? Îţi iei cei cinci mii de soldaţi... şi pleci?
Maximus: Da, voi pleca. Soldaţii vor rămâne aici pentru a vă proteja, rămând sub supravegherea Senatului.
Gracchus: Prin urmare, după ce cucereşti Roma, o înapoiezi pur şi simplu poporului. Spune-mi de ce.
Maximus: Pentru că aceasta a fost dorinţa unui om aflat pe moarte. Îl voi omorî pe Commodus. Soarta Romei o las pe mâna ta.
Gracchus: Marcus Aurelius a avut încredere în tine. Fiica lui are încredere în tine. Eu voi avea încredere în tine. Dă-mi două zile şi îţi voi negocia libertatea. Tu, rămâi în viaţă, căci sunt mort altfel!

replici din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi (îşi duce mâna la ureche): Vorbeşte, omule, mai tare! Pe răspunderea mea! Curaj! Acum nu mai suntem în ilegalitate!
Vulpescu (tare): Poezii despre Dumnezeu şi Rege!
Lupoi (se uită în jur, speriat): Mai încet, boule!
Vulpescu (încet, speriat):... poezii despre Dumnezeu şi Rege...
Lupoi: Şi Rege? Foarte bine! Adică, foarte rău!
Vulpescu: Mi-e frică...
Lupoi (încet): Stai liniştit! În interes de serviciu, ai voie să pronunţi orice! Chiar şi cuvântul Rege! (Tare). Dar să vorbeşti mereu, cu literă mică! Ţi-am mai spus! Interdicţia e pentru mocofanii de rând! Tu eşti un mocofan cu imunitate!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pepelea: Gata! Gata! Aţi văzut destul. Povestea aceasta nu are niciodată sfârşit. Pentru că nesfârşită e nerozia oamenilor mari. Auziţi cum se mai lovesc! Auziţi-i cum suflă! Pacea lor s-a terminat. Acum se pândesc şi încearcă să-şi împlânte săbiile în inimi. Cu puţină vreme în urmă şiau spus fraţi, şi-au dat mâna şi au ciocnit cupe cu bere... Acum încearcă să-şi sfâşie beregăţile. Ce pot să fac eu? Eu râd, pentru că sunt doar o întruchipare a râsului. Dar iată că a sosit clipa să încalec şi eu pe ceva şi să mă duc. Dar pe ce? Poate pe-o şa. Sau poate e mai bine să încalec pe o căpşună... Am plecat... Am încălecat pe-o creangă de măr. Şi v-am spus un adevăr.

replică din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samson (tot mai agitat, arătând spre cuier): Acest judecător mă urmăreşte întruna. Servitorul Themidei, legat la ochi, cu eşarfa sa tricoloră! Orbit de viciul legii!
Trifon (derutat): Excelenţă, e doar un cuier...
Samson (grav, concentrat): Prostule! Nu te încrede în aparenţe! Învaţă să vezi şi lucruri care nu există... (Încet, arătând spre cuier.) Avem în faţă o lucrătură nouă, drăcească, a Puterii. Nu-ţi fie teamă! Este doar un judecător! O vietate ciudată, care se hrăneşte cu paragrafe. Are şapte braţe şi vrea să spargă mişcarea sindicală în patruzeci şi nouă de figuri. Pentru că în fiecare din cele şapte braţe ţine câte şapte dosare penale. (Îşi acoperă faţa cu mâna stângă.) Smulge-i roba!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan (nemulţumit): Merry! Nu-ţi băga nasul în politica mea internă!
Merry: Iubitule! Tu ştii că eu ador problematica socială...
Poporan: Acolo sunt numai documente de partid! Au caracter strict confidenţial!
Merry (continuă să caute): Un martir adevărat nu are secrete faţă de tânăra sa soţie...
Poporan: Nu pune mâna, femeie! O să-mi încurci strategia de restructurare! Şi aşa e de neînţeles! Ce naiba tot cauţi?
Merry: Caut proiectul de buget pe anul trecut!
Poporan: Nu e gata! (Solemn). E în curs de elaborare!
Merry (plângăcios): Mă interesează fondurile structurale...
Poporan: De ce?
Merry (hotărâtă): Am nevoie de fonduri, iubitule! Mi s-a blocat cardul! Era datoria ta să-l alimentezi! (Plânge). De ce nu mi-ai alimentat cardul, scumpule? Tu alimentezi patru pensii alimentare...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Populus: Sunt mândru de tine, tăticule! Dar îmi trebuie urgent nişte bani...
Poporan: Vrei numerar?
Populus: Da...
Poporan: Cât?
Populus: Zece mii!
Poporan (speriat): Zece mii! La ce-ţi trebuie atâta avere?
Populus (scoate din sertar nişte bani, pe care îi numără încântat): Sunt copil de erou! Vreau să-mi cumpăr şi eu o savarină!
Poporan (iese agitat din cuşcă, îndreptându-se spre birou): Nu pune mâna, nefericitule! Aceia sunt banii poporului!
Populus (vesel): Bine! Iau numai douăzeci de mii! Nu te agita, papa! Au rămas destui! Vă descurcaţi voi, cumva! Şi tu, şi poporul!
Poporan (sever): Populus! Ce faci tu se cheamă deturnare de fonduri!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peachum (spre public): Ceva nou - asta trebuie să aducem. Misiunea mea e una foarte complicată. Vedeţi voi, sarcina mea este aceea de a încerca să stârnesc mila. Există unele trucuri care pot trezi mila în oameni, nu multe, dar problema e că după ce le foloseşti de câteva ori, nu mai servesc la nimic. Specia umană are oribila înclinaţie de a-şi împietri inima la comandă. Aşa se întâmplă, de pildă, că un trecător care vede la colţul străzii pe unul cu braţul ciuntit, va fi într-atât de şocat prima dată, încât îl va milostivi cu niscai bani. A doua oară, abia dacă îi va mai arunca trei parale. Iar dacă îl vede şi a treia oară, îl dă pe mâna poliţiei fără să clipească. La fel e şi cu armele astea psihologice.

replică din piesa de teatru Opera de trei parale, Actul I, Scena 1, scenariu de Bertolt Brecht (1928), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!