lasa-ma sa-ti spun ca te ador

Cel mai norocos

Cine e cel mai norocos din întreaga orchestră, dacă nu muştiucul?
Gura lui îţi atingele buzele pentru a învăţa muzică.
Toate trestiile, dar mai ales cele de zahăr, se gândesc doar
la această şansă. Se aruncă în braţele tăietorilor
dansând libere în fel şi fel de chipuri.

Fără tine instrumentele ar muri.
Una stă aproape de tine. Alta tocmai primeşte un sărut.
Tamburina imploră: Atinge-mi pielea ca să pot fi eu însămi.
Lasă-mă să-ţi simt membrele, os cu os,
astfel ca ceea ce a murit astă noapte să revină astăzi la viaţă.

De ce să trăieşti auster, simţind cum te scurgi în afara-ţi?
Eu nu aş face asta.
Aşa că ori îmi dai vin pe săturate, ori lasă-mă în pace,
mai ales că acum ştiu ce înseamnă
a fi cu tine într-o conversaţie permanentă.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi cine te laudă, ca să-ţi spun cât valorezi.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi ce muzică asculţi, ca să-ţi spun cine eşti!

aforism de George Budoi din Muzica şi muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (15 decembrie 2007)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu la Tine

Eu la Tine-n închinare
Am venit să-Ţi cer iertare
Şi în marea-Ţi îndurare
Să mă vindeci vreu
Eu la Tine ostenită
Vin să-Ţi spun că sunt rănită
Şi de lume prigonită
Dumnezeul meu.
Eu la Tine vin Preasfinte
Tu de-acum îmi eşti Părinte
Şi supusă înainte
Mă închin şi vreu
Dacă sufletul meu tace
Dacă-i trist şi n-are pace
Fă-l cu Tine să se-mpace
Dumnezeul meu.

Tu mi-ai dat din cer Lumină
M-ai iertat de orice vină
Mi-ai intins o mână aplinaă

[...] Citeşte tot

poezie de Adriana Cristea (3 august 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi de mai

Te-aştept de o oră, iubito, şi sper
să-ţi simt bucuria în mersul uşor,
privirea din ochii pe care-i ador,
parfumul pe care-l degaji în eter.

Sub teii în floare aş vrea să te plimb
pe-aleea ce-ţi place, c-un vechi felinar
ce-ades ne atrage cu ochiu-i de jar
când ziua şi noaptea spre seară fac schimb.

Te-aştept pe o bancă uitată în parc
din vremea în care râdeam încântaţi
mergând fericiţi de curând săgetaţi
de-un zeu ce îşi plimbă prin ceruri un arc.

Apari, punctuală, c-un zâmbet ştrengar,
frumoasă, distinsă, plutind ca-ntr-un vis,
un înger la mine de soartă trimis,
să-mi fie pe viaţă al zeilor dar.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Topirea zăpezilor

Lasă gândul tău să zboare infinitul să-l străbată
Si vei fi atât de liber, ca o pasăre măiastră!

Lasă-ti ochii-n desfătare in grădina cu aluni
Lasă-ti zâmbetul pe buze, chiar de anii ii aduni.

Lasă-mă să-ti merg alături prin troiene de zăpadă
Si topi-vom impreună iarnă albă după iarnă!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am săturat de oameni ieftini! Cu buzunare doldora în care au fost aruncate încrederi oarbe, imagini croite cu grijă, impecabil, viclean şi subtil. M-am săturat de succes furat într-o doară, de simplitate închipuită şi de lăcomie. Te rog, lasă-mă să le spun! Mi-e greaţă de mocirlă sufletească, ascunsă sub haine scumpe, mândrie ştirbă şi mâini în care alţii, sărmanii, îşi pun visurile la bătaie. Răbdarea mi-e sufocată de linguşeli, smerenie falsă, suprasaturaţie îndesată în fărâme cât o gămălie de ac. Fărâme de nimic efemer. Te rog, lasă-mă să le amintesc cât înseamnă iluzia asta a perfecţiunii pentru un om nedemn de-atâta măreţie. Fără statui, fără principii etalate în văzul tuturor. Noi când ne facem mari? Când avem loc, în lumea asta haină, plină de ispită şi frumos. Când vrea Dumnezeu. Lasă-mă să fiu furioasă chiar dacă nu-i de nici un folos. Oricum mâine o să-mi pară rău de ei şi de noi, ascunşi adânc, cu discreţie, în fiecare. Dacă accept tot înseamnă că-mi pasă sau le semăn. Aşa-i? Mâine îmi pun mâinile în şold şi mă duc la mine în suflet să fac dreptate!

Andreea Palasescu (19 decembrie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Mai lasă-mă să-ţi susur un izvor sub pleoape,
citeşte-mă din gânduri aşa cum tu o ştii
şi lasă în stomac toţi fluturii să-ţi scape,
iar tot ce nu-i iubire să plece în pustii.

Un crâmpei de raze în ochii tăi primeşte,
el este trupul fecioarei trecut peste prag,
lumina ce absoarbe umbra şi-o uimeşte
cu-atâta învelire în dragoste şi-n drag.

Mai pune-mă să-ţi spânzur cireşe la urechi,
în vise să înghesui dorurile pline
ca plopii să rămână de-acum pe veci perechi
şi farmecul trecut rodească-n cel ce vine.

Lasă-mi adierea acelui vânt de vară,
să mă cuprindă-n voalul dorinţei circumspect,
iubirea-n arşiţă se apropie de seară
şi frunza prinde-n ramuri tomnaticul aspect,
iar timpul vieţii se macină într-o moară.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, lumină

Înalţă-mă tu, lumină, mai sus de mine, măcar o clipă
Lasă-mă să văd al tău chip, de mine, iubit cu multă trudă
Mai lasă-mă sus un timp, cu-un pas, în faţa vieţii mele
Să ştiu ce-am fost şi dacă voi mai putea să fiu o vreme
Nu-mi întuneca privirea, pasul, drumul luminează-mi
Nu pleca şi nu lăsa-ntuneric, acolo, jos, în a mea viaţă

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

Spune-mi cum te-asociezi
Să-ţi spun cu cine votezi.

distih de David Boia (15 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!