Poezii despre intrat, pagina 20
Replică la "Tu Nichita" de Mircea Cărtărescu...
Eram prin clasa a treia ca la tren
când a intrat Nichita în clasă cu o leoaică
ce îl purta de lesă.
Învățătoarea
ne-a încolonat între bănci și am cântat imnul
de stat și așteptat
acel moment plin de iubire.
Eu nu înțelegeam nimic din toată chestia aia
așa că am râs!
Am fost aruncat în șuturi afară din școală
cu promisiunea că nu voi participa
la cuvântarea
Iubirii.
Așa că m-am dus pe bloc cu un vecin
și întinși pe smoală
ne întrebam dacă Dumnezeu
poate fi cumpărat cu un leu.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lei
- poezii despre iubire
- poezii despre învățători
- poezii despre școală
- poezii despre vecini
- poezii despre trenuri
- poezii despre râs
- poezii despre religie
- poezii despre promisiuni
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Atâta frământat
Ți-au intrat crăpăturile mâinilor
în pâine,
mamă,
de-atâta frământat
cu lacrimă și miere
inima ți s-a adâncit în alb
genele ți s-au odihnit pe rumeneala ei,
chiar dacă troienele se ridicau
mereu tot mai amenințătoare pe la tâmple
nici măcar ploile
ce-ți murdăreau cerul sufletului
nu-ți făceau pâinile mai amare,
cu toate că încet încet
deveniseși rana unui tăceri
atât de mică
printre înțelepciunea altor tăceri
încât știam că
nu vei mai avea niciodată dorințe!
poezie de Camelia Buzatu din Spinii secundelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pâine
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre ploaie
- poezii despre odihnă
- poezii despre mâini
- poezii despre miere
- poezii despre mamă
Pe străzile orașului de vânt
Stau la mansarda timpului,
de la fereastră urmăresc trecerea călătorilor
pe străzile orașului de vânt
intrat în colbul istoriei.
Apele focului se varsă-n amintiri
își fac albii adânci în peisajul extazului,
pietre vorbitoare suspină prin aer
cu sunete-n surdină.
Cuvintele înghit nemișcarea,
străzile freamătă la umbra lampadarelor
în zile flămânde și nopți de lacrimă,
patima fântânilor cu roată.
Cerul coboară-n răstimpuri
cu stele-n visele femeilor de ploaie
care nu mai pricep
cine pe cine iubește.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre peisaje, poezii despre oraș sau poezii despre noapte
Suspin de candelă
cunosc legi divine dar și omenești
mi-ai intrat în suflet printre catrafuse
bucurii și amintiri azi le răscolești
gem în depărtare emoții apuse.
prietenia noastră a fost o minciună
regretele îngheață într-o indiferență
secunde mâhnite în clepsidră se-adună
ca nisipul în valuri de interferență.
în candelă pâlpâie lumina difuză
lucruri banale îmi amintesc de ține
n-ai fost nălucire, inima refuză
să te dea uitării printre serpentine.
candela aprinsă suspină în noapte
inima tresaltă cu amare șoapte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre secunde, poezii despre prietenie sau poezii despre prezent
Sonetul 105
Iubirea mea nu e idolatrie,
Nici dragul meu nu-i idol târnosit,
Ci în poem slăvit-am cu mândrie
Doar pe acel ce e desăvârșit.
Astăzi și mâine blândă mi-e iubirea
Și trainică e măreția ei,
Iar versul meu păstrează strălucirea
Celui ce nu se schimbă-n ochii mei.
Real, frumos și bun e personajul,
Real, frumos și bun în orice vers;
Și-aceste trei cuvinte sunt mesajul
Acestui minunat și drag demers.
Real, frumos și bun stau separat
Însă acum în tine au intrat.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre viitor, poezii despre perfecțiune, poezii despre ochi, poezii despre mândrie sau poezii despre frumusețe
Eu nu mai știu...
Eu nu mai știu ce e iubirea,
A trecut zarea printre nori,
S-a subțiat pe plajă lumii
Căzându-i din orbite flori.
Eu nu mai știu ce e durerea
Din clipa neagră-a despărțirii,
Iau dorul ca pe-un tratament
Resuscitând morbul iubirii.
Eu nu mai știu dacă exiști
Sub cerul înecat de aștri,
Nici locul unde ai ascuns
Lumina ochilor albaștri.
Eu nu mai știu ce e iubirea,
Eu nu mai știu ce e durerea,
Eu nu mai știu dacă exiști,
Știu c-a intrat în zbor, tăcerea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre trecut, poezii despre plajă, poezii despre ochi albaștri sau poezii despre nori
Să simt noaptea la ea acasă
aceste cuvinte vor rămâne nespuse
și numai noi ni le vom scrie
nimeni nu va căuta să înțeleagă
mersul lucrurilor
acum am înnoptat într-o ruină
să simt noaptea la ea acasă
cum doarme laolaltă cu moartea
pe un pat de scânduri ude
ca un pod neterminat peste un fluviu
pe care odată intrat nu te mai poți întoarce
mă sperie că n-o să apuc dimineața
când ochiul măsoară întinderea
se înghesuie clipele în buzunarele inimii
pentru a îneca moartea în sânge
și timpul o să-mi ofere alte bătăi de cap
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (1 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre sperieturi, poezii despre somn, poezii despre poduri, poezii despre moarte sau poezii despre inimă
și-a luat toamna tributul de verde
și-a luat iar toamna tributul de verde
frunzele picură arămite de atâta amurg
mi-am lipit buzele de petalele ofilite
și am simțit gustul de uscăciune
cum e și sufletul meu
și tot acum l-am înțeles pe Paler
când am intrat pe ușă tăcând
pentru că tu plecaseși
lăsându-mi doar amintirile
și-am mai știut ce înseamnă
mâna mea întinsă
cer-șin-du-te...
și-a luat toamna tributul de iubire
de verde
iar eu mă (re)trăiesc din amintiri
a-min-tiri...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre toamnă sau poezii despre frunze
N-am avere
Ce cauți tu de mă subjugi
Să mă aduci tu la tăcere
Si sufletul în două-mi zmulgi
Iubire sunt săracă n-am avere
Averea mea un dor închis în taine
Să stau cu inima de vorbă
Să mă cunosc întâi pe mine
Apoi să-ți cad eu ție roabă
Si fără voie iubire te iubesc
Te întâlnesc în fiecare gând
Si sufletul întreg ți-l dăruiesc
Iar diminețile mă prind plângând
Când pe furis la mine ai intrat
Inima bătea in piep nebună
Simțeam că vii si usa am crăpat
Era o noapte senină si cu Lună
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre avere, poezii despre sărăcie sau poezii despre gânduri
Trec mistria
prin materialul lăsat de poet
câteva cuvinte care n-au intrat
în compoziția poeziilor
din ultimul volum refuzat
de editorii puși să facă bani
din creațiile autorilor
nu pot nivela cu mistria
asperitățile unor poezii lăsate
pe foile îngălbenite de ură
mânerul de lemn lustruit
îmi face bătături suportabile
în palma de artist ratat
partea metalică bate un vers
prea ridicat în pagină
tulbur supa de cuvinte încet
cu mistria care a ridicat
ziduri înalte și reci
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre mâncare, poezii despre lemn, poezii despre galben, poezii despre cuvinte, poezii despre bani sau poezii despre artă