Poezii despre ganduri pozitive, pagina 20
Mărșăluiesc prin gânduri și vise
Nu-mi pot împărți la doi scrisul,
îl păstrez așa unic în felul său
și-l dăruiesc cititorilor iubitori
cu dragostea încorporată-n cuvinte.
Mărșăluiesc prin gânduri și vise,
strâng în sentimente neîmpărtășite
multă fluiditate din tot ce văd,
ce-i decent a murit pe rând
într-un război total între oameni,
bunul simț este o poveste desuetă.
Important e să te impui prin orice mijloace,
să închizi gura oricărui cârtitor,
nu contează cum și oriunde
iar buzunarele îți dau greutate
și prostia capătă orgoliu de invidiat.
Mă deconectez,
îmi odihnesc mintea în fiecare poem
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploi de viață
Plouă cu praf de stele peste gândurile mele,
Plouă cu flori de gheață peste gânduri în ceață,
Plouă cu prostie, necuratul fericit învie,
Plouă cu sănătate, trupuri șubrezite zâmbesc în rate,
Plouă cu coroane de flori pomenind muritorii nemuritori,
Plouă cu raze de soare peste gânduri albe în floare,
Plouă cu prietenie, timpul naște armonie,
Plouă cu sfântă învățătură, ateismul blestemă cu ură,
Plouă cu speranță, pesimismul leneș îngheață,
Plouă cu belșug, cumpătarea nu arde pe rug,
Plouă cu dragoste vie, sâmburii de viață învie,
Plouă cu viață născând mulțimi de inimi plouate
Flori pământene, miraculoase,
aurul planetei albastre plouate.
poezie de Valeria Mahok (15 septembrie 2006)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi se usucă...
Mi se usucă multe lacrimi așezate-n foi
Și pierd în ele gânduri și o rânduială,
Pierd o emoție ce pentru voi,
Am supt-o dintr-o veche călimară.
Pierd un suspin ce mi-l înșiră gândul,
Pierd o durere sau plăcere lăcrimată,
Mă simt ca învelită într-un torent de-a rândul
Pe foaie ochii-mi lacrima aștern... o lepădată...
Mă mângâie cu teamă totdeauna visul,
Când rânduri curg din micul meu condei,
El lăcrimează împreundu-mi cântul
Și zâmbet plâns v-așterne, poate vrei să-l iei.
Mi se usucă multe lacrimi și așa dispar,
Nerăsfoitele, citatele din gânduri,
Le-ascund pierdute-n micul meu sertar,
Poate-n alt timp vor fi frumoase rânduri.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacarmul egretelor
Atâtea gânduri vin și se adună
De parcă le e teamă de un zbor
Din tremurul de buze, în furtună...
Și, Doamne, ce vacarm asurzitor!
În toate ești același înger care,
Purtat de aripi în destinul meu,
Îmi e lumină călăuzitoare
Pe marea-n care călător sunt eu.
E-o ceață stranie prin orizonturi
De judecăți și valuri ce se zbat
În marea zbuciumată între fronturi
Cu lupte pentru calea de urmat.
Se-adună gânduri stoluri de egrete
De-un alb desăvârșit în zborul lor
Pe-un cer lipsit de nori și de regrete
Din visuri ce revin, amăgitor.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O picătură de dor
În ambalajul
Deja zgâriat,
A rămas o singură picătură de dor...
O picătură deja zgâriată de singurătate...
O singurătate deja zgâriată de timp...
Un timp deja zgâriat de tristețe...
O tristețe zgâriată de noapte...
O noapte zgâriată de gânduri...
Gânduri zgâriate de amintiri..
Amintiri zgâriate de suflet...
Un suflet atât de zgâriat de dragoste...
O singura picătură de dor... mai plânge după tine...
poezie de Anna Panovici
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Sărutul primar
cărările erau râuri brăzdate de gânduri
știu, ești o fărâmă din mine
încolțită în gestul primar
seara, mă așezam în pântecul cerului
căutând drumuri despicate
uneori mă înecam în tăceri ancestrale
căutând surâsul dintâi
pe masă ardea o lumânare crestată de gânduri
erai un fluture în bătaia luminii
cu palmele înconjuram universul privirii
reveneam mereu, firesc, mai aproape de tine
timpul luneca în iubiri
se făcuse ziuă în mine
atunci am știut, găsisem sărutul primar
femeie, orhidee înflorind într-un suspin
o deschidere răsturnată spre un sărut
înmugureai, în fața ascunsă a lumii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea spre sine
Clepsidra vieții
întoarce starea,
Urmează tăișul nisipului
pe retină...
Un fir roșu
însângerează irisul.
Derulare de timp,
calul înaripat al fericirii
galopează pustiul
iluziilor, depășind muntele
deșertăciunilor vieții.
Șansa la a-l prinde
minimă sau mare.
Numai urma labelor
cerberilor văzută
prin lupa minții
salvează întoarcerea.
Altă soluție, magia pură
contopită cu misterul.
Alchimia inimii însă
[...] Citește tot
poezie de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi de gânduri
lacrima a căzut pe pământ
și s-a frânt
în mii de întrebări
în zare, strigăt prelung de cocori peste ape
trăiesc între cer și mare
în palme port enigme uitate
uneori mă retrag obosit în tenebrele sufletului
uitat de lume, de toți și de toate
și cânt
dintr-un fluier cioplit dintr-un fag
pe marginile prăfuite ale timpului
nu-mi pasă
de lume, de viață, de toate
doar plâng în cetate
se poate...
pe câmpul cu flori
maci roșii, roșul nebun
pe câmpul verde crud
lumina se prelinge pe pleoape adormite
printre stropii de gânduri
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
De unde atâtea sălbatice gânduri
Îți tulbură mintea cu suflet cu tot?!
Eu știu că-i târziu dar trei rânduri
Mai poți să citești ca adesea, socot?
Pământu-i Pământ și de-aceea se-nvârte
Să care în spate și proști și deștepți.
Deci rabdă și tu, din iubire, mai multe
Chiar dacă știi la ce să te-aștepți.
Am pus printre rânduri albastre-n scrisoare
Tot ce-am furat ca să-ți facă plăcere
Am pus lacrimi, zâmbet și lună și soare
Și păsări și fluturi, bucurii și durere...
Chiar nu poți, o clipă, iubirii trecute
Din oceanul visării, un strop să-i jertfești?
Nu-ți cer să-mi dai daruri, nu-ți cer lucruri multe
Îți cer ca răvașul acesta să-mi citești!
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima clipă
sunt obosit, atât de obosit
în mocirla cotidiană
pașii se afundă în gânduri
gândul mă îneacă
să treacă, să treacă
durerea e crudă, opacă
un zbor pierdut
între triste regrete
strivesc trupul bolnav sub pașii damnați
nu-mi pasă, nu-mi pasă
că viața asta mă lasă
un foc mai cer și o țigară
clipa trece, trece
din ochi curg lacrimi și sânge
nu ajung să alunge gânduri pribege
despletesc amintiri din cornul de lună
sunt beat în astă lume beată
tăcerile se scurg între ceasuri stricate
în stele suspină clipa
când mai strângeam în brațe o fată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!