Amuzante/comice despre fata morgana, pagina 20

Pe vremuri când se duelau
Mănuşa-n faţă-şi aruncau
Azi lumea e mai elegantă
Ţi-aruncă-n faţă câte-o poantă!

epigramă de Gheorghe Gurău (martie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

La locuinţa mea de veci
Tot mai aştept să vie-o fată,
Că nu e nimeni pe poteci
Şi am intrare separată!

A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!

Pun pe România "bază",
De nevoie sunt aduşi,
Plajă fac, se antrenează,
Tot cu faţa... către ruşi!

O fată, pe un mal surpat,
Mulgea o vacă, pe-nserat,
Decorul, estompat şi şters,
În apă se vedea invers.

Numai la suprafaţă,
Te muşcă de faţă;
Pe când la adâncime:
Nu se satură de tine!

Toţi cu cărucioarele pline,
Cumpără tot ce văd în faţă.
Eu vreau doar ace şi cu aţă,
Că buzunarul nu mai ţine!

Cu armata terminată
Se gândi la o idilă,
Puse ochii pe o fată...
El civil şi ea ce... vilă!

Cartea "Intre epigrame si epitafuri" de Aurelian Ghelase este disponibilă pentru comandă online la 30.00 lei.

Ca militar de carieră,
Trăiesc în mediul cel mai bun,
Că soacra-i tanc şi socru-i tun,
Iar fata lor... mitralieră!

Când văzui cum căţeluşa ţi-a lins faţa, îmi şoptii:
Nu mă mir, aşa sunt câinii, umblă după scârnăvii.

distih de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată dragă, fără şagă
Eşti ca floarea din grădină,
Dar guriţa-ţi ca o fragă
Are iz de nicotnă.

<< < Pagina 20 >

fata morgana