epigrame despre fiicďż˝

Despre români

Despre români se spune,
Cu adevăr deplin,
Că sunt şi gazde bune,
Şi bun popor creştin,

Că la români credinţa,
E încrustată-n gene,
Cum dăinuie fiinţa,
În plantele perene,

Că uită câteodată,
Preceptele creştine,
Cînd masa li-i bogată,
Şi când le merge bine,

Dar când simt lipsa pâinii,
Şi traiu-i tot mai greu,
Îşi amintesc românii,
Din nou de Dumnezeu...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, dacă ţi-aş spune...

Şi, dacă ţi-aş spune, m-ai crede?
Ţi-ai frânge degetele-n mâini
Şi ţi-ai zdrobi privirea în perete,
Tăcând,
Şi poate
Mi-ai vorbi despre nimic
Uitând...

Şi, dacă ţi-aş spune, m-ai crede?
Mi-ai lăsa ochii să vorbească
Şi ţi-ai strânge sufletul în resemnare,
Ştiind,
Şi poate
Mi-ai cânta despre nimic,
Plecând...

Şi, dacă ţi-aş spune, m-ai crede?
Mi-ai curma dorul în răspunsuri
Şi ţi-ai opri ecoul în distanţe,
Simţind,

[...] Citeşte tot

poezie de Gab (23 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu despre memorie

în zilele când uit cine sunt
dacă sunt fantomă sau
un mort neînfricat lăsat
să lupte departe de rănile noastre
acoperit cu cenuşa unui imperiu
dispărut acum câteva minute

scriu despre memorie în zilele
fără memorie cultiv trandafiri
mă declar inocent şi mă aşez
cuminte în rândul de la geam
într-o morgă plină cu lacrimi
şi crini ucigaşi aşezaţi la geamuri

scriu despre memorie şi cred
că am început de câteva zile
să sângerez cu aroganţă în faţa
caietului deranjat cu discreţii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre un an

hai să vorbim despre un an
neînceput
unul întreg, care n-a mai trecut
sau n-a mai fost

desfac eu un vin
şi pun pe foc să mai stăm
iar lângă vin desfac un an
pe care-l vrei

atât de liniştit aş fi să ştiu
să-mi spui ce ştiu
m-aş face eu
te-aş face înapoi
univers din pustiu

alege tu un an
că am curaj
şi să-l împart
şi să îl torn în pahar

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Dinu (12 februarie 2016)
Adăugat de Florin Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza ca o femeie

Cândva, e lucru cunoscut,
Şi nici nu-i greu a înţelege,
Că dreptul de-a ajunge rege,
Era al primului născut
De-aceea, ştim că s-au făcut,
Şi nimeni n-ar putea să nege,
Nereguli, crime, spre-a-l alege
Pe-al doilea, de unii vrut
Problema naşte multe drame
Şi-n naşterea de epigrame,
Când muza mult prea drăgostoasă,
Te-asigură, îţi dă un stimul,
Să te salveze de angoasă:
Iubitule, tu ai fost primul!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitatie la barfa

Vino sa barfim la mine in pat
Firu in patru sa il despicam
Vino in neglije, eu vin in halat
Ca din cand in cand sa ne pupam.

Vino sa vorbim, despre lumea toata
De lucruri mondene scrise in cancan
Si-am sa te privesc cum stai dezbracata
Asteptand sarutul ca pe un balsam

In asa conditii, vreau sa tot barfim
Despre X sau Y ce-au facut aseara
Si despre alegeri poate o sa vorbim
Sau vreau sa dezbatem.. criza financiara

Sa te lasi pe spate, stand in sus cu fata
Peste pieptul tau, incet sa ma las
Si-am sa te sarut dulce toata viata
Ca la asa barfa, ramai fara glas.

poezie de Constantin Vaduva
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeşte-mi, marinar, despre marea albastră

Se spune că tauri albaştri colindă
Slobozi primăvara mării,
Că soarele-i nostrom acolo-întotdeauna,
Că voaluri sunt norii pe-a bolţii oglindă,
Că ei stăpânesc şi cheamă furtuna.
Se spune că tauri albaştri colindă
Slobozi primăvara mării.

Vorbeşte-mi, marinar, despre marea albastră.
Spune-mi că-i adevărat
Tot ce se-aude despre ea.
Eu n-o pot vedea de la fereastră,
Marea nu se vede
De la fereastra mea.
Vorbeşte-mi, marinar, despre marea albastră.
Spune-mi cum te simţi
Când eşti acolo, lângă ea.
Eu nu pot să ştiu asta
Privind pe fereastră,
Marea nu se vede

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Rafael Alberti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt boem

mi-e dor să mai ascult al izvorului şipot
să-mi răcoresc obrajii ridaţi şi plânşi
regret că am îmbătrâit şi nu mai pot
să strâng în suflet toţi anii necuprinşi.

mi-e dor să revăd prietenii vechi
mi-e dor de anii tinereţii mele
când descopeream în zodii amintiri străvechi
despre lună despre soare despre stele.

sunt doar o frunză în arborele vieţii
mă loveşte vântul mă striveşte furtuna
adesea moralul mi-l ridică poeţii
imaginând iubirea pentru totdeauna.

sunt floarea umezită de roua dimineţii
cu sute de petale şi nu mi-e totuna.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

Când tandreţea
în ultimul ei sediu, obosită,

adoarme, nava aceea, din toate mai incertă,
încă întârzie –

când albastrul explodează
în ochii tăi

care-i caută pe-ai mei
întru înlesnirea navigaţiei,

atunci îţi povestesc despre cuvinte
părăsite, despre epave

transfigurate de tăcere.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

să nu-mi spui nimic
despre cer
păsările sunt în derivă
mama sfântă zâmbeşte
când eu mă ascund
în penele însângerate
ale misticelor păsări
mi-e frică de înălţimi
şi-mi caut febril
un alt i
în coada unei comete

mie să nu-mi spui nimic
despre zbor

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!