Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

charles baudelaire

Toate rezultatele despre charles baudelaire, pagina 20

Charles Baudelaire

Orbii

O, suflete, privește-i! sunt triști și singuratici
Ridicoli fără voie, sinistre manechine
Țintind spre nicăierea priviri de umbră pline
Neștiutori de lume, cu umblet de lunatici.

Pe fața lor se stinge a cerului lumină!
Ei ochii și-i îndreaptă spre larga depărtare
Și-așa cum trec pe stradă spre-o-nchipuită zare
Oricât de greu li-e gândul, ei fruntea nu și-o-nclină.

Se pierd prin noaptea soră cu veșnica tăcere...
Tu râzi și cânți, cetate cu lacomă plăcere
Și voluptatea vieții cu frenezie-o sorbi.

Mă vezi numai pe mine, mai jalnic decât ei
Iar inima mă-ntreabă, când trec cu pașii grei
- De ce-și ridică ochii spre cer, sărmanii orbi?

sonet de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Florile raului" de Charles Baudelaire este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -14.99- 14.24 lei.
Charles Baudelaire

Dușmanul

Mi-e răscolita viața de neguri și furtuna
Și rar a stat cu raza de soare împreună.
Lovită sau de fulger, bătută sau de ploi,
Grădina-i părăsită, și pomii mei sunt goi.

Ajuns în toamnă, poate să-mi pară timpul bun,
Ca să mă duc cu grebla pământul să-l adun,
Împrăștiat departe de florile alese,
Și să-ntocmesc grădina la loc, precum fusese.

Dar cine știe dacă răsadele visate
Vor mai găsi prin huma grădinii dezgropate
Cu ce să dea tulpina, bobocii sau verdeața?

Vai, vremea ne mănâncă pe nesimțite viața!
Dușmanul care-o roade, din țandără, din oaște,
Din vlagă risipită trăiește și renaște!

poezie celebră de , traducere de Tudor Arghezi
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Charles Baudelaire

Cum stam în noapte

Cum stam în noapte lângă o groaznică ebree,
Cum șed două cadavre pe-un singur așternut,
Mă prinse dor, alături de acest corp vândut,
De trista frumusețe ce-n brațe n-o să-mi stee.

Vedeam cu-nchipuirea iar măreția dragă
Și ochiul ei puternic, cu farmec înarmat,
Și părul ce-i făcuse un coif îmbălsămat,
A căror amintire îmi dau amor și vlagă.

Cu ce smerenie trupul ți-aș săruta pe veci,
Din talpa răcoroasă la pletele cernite,
Desfășurând comoara de rasfățări iubite,

De ai putea, regină prea crudă! doar o seară,
Storcând din ochi de piatră o lacrimă ușoară,
Să adumbrești splendoarea pupilei tale reci.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Ajutor de șerif: Tu, de colo! Șeriful vrea să te vadă. Du-te jos că te așteaptă, nu stă mult prin zonă. Poate nici tu...
Charles Tatum: Hai nu mai spune!
Ajutor de șerif: Vrei să-ți spun ceva? Nu prea te place.
Charles Tatum: Și eu care voiam să-l cer în căsătorie.

replici din filmul artistic Ace in the Hole (15 iunie 1951)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Charles Baudelaire

Albatrosul

Ades, pentru a râde, un grup de marinari
Prind albatroși, mari păsări călătorind pe mare,
Care-nsoțesc pe drum, trândavi și solitari,
Corabia brăzdând genunile amare.

Ce greu le vine lor pe punte să se miște,
Stângaci și rușinoși, doar în azur sunt regi,
Acum jalnic își lasă aripile de vise
Ca vâslele s-atârne pe malurile reci.

Acest drumeț cu aripi e strâmb și vlăguit!
Când nu se scaldă-n unde e comic și pocit!
Unu-i agață pliscul cu gâtul de lulea
Și altul șchiopătează pentru a-l imita!

Poetul e asemeni cu-al nourilor prinț
Ce râde de săgeată, cu viforu-i deprins;
În surghiun pe pământ de huiduieli e prins,
Gigantele aripi de umblet l-au desprins.

poezie celebră de , traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Charles Baudelaire

Mortul vesel

Într-un tărâm de seve și de moluște plin
Îmi voi săpa eu însumi, cât mai adânc, o groapă,
În care mâine osul bătrân să mi-l alin
Dormind întru uitare ca un rechin în apă.

Urăsc și testamente și lespezi de mormânt.
Decât să cer mulțimii tristețea și regretul,
Cu mult mai bine corbii îi voi pofti, pe rând,
Să-mi curețe de cărnuri, flămânzi, întreg scheletul.

O! viermi, tovarăși fără de văz și de auz,
Un mort voios și liber destinul v-a adus;
Voi, fiii putrezirii și filozofi ai sorții,

Cutreierați-mi leșul cu hămesite guri
Și spuneți-mi voi: oare, mai sunt cumva torturi
Pentru-acest trup netrebnic și mort printre toți morții?

sonet de , traducere de Al. Andrițoiu
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Charles Baudelaire

Duellum

Doi luptători se-avântă cu-ncrucișate spade,
Scântei de foc și sânge în jurul lor stropind;
În clinchetul de săbii și-n sângele ce cade,
E zarva tinereții și-a dragostei, mijind.

Ne-am frânt, iubito, spada și tinerețea moare;
Dar unghiile noastre și-a dinților porniri,
Mai tari sunt decât spada și lama trădătoare.
- Delir al vârstei coapte, și roasă de iubiri!

În groapa bântuită de râși și de pantere,
Crunt încleștați, eroii s-au prăbușit aici,
Lăsând fâșii de carne, prin ghimpi, ca flori stinghere;

În iadul ăsta negru, cu rude și amici,
Hai, amazoană crudă și-n veci fără cruțare,
Să ținem trează ura din noi, clocotitoare!

sonet de din Florile răului (1857), traducere de Lazăr Iliescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Valeriu Butulescu

Discursul unui mare sportiv amintește de albatrosul lui Baudelaire.

aforism de din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Charles Baudelaire

Cu cât vrei mai mult, cu atât vrei mai bine. Cu cât lucrezi mai mult, cu atât lucrezi mai bine și cu atât mai mult vrei sa lucrezi. Cu cât produci mai mult, cu atât devii mai fecund.

citat clasic din
Adăugat de dianaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Charles Baudelaire

Frumusețea

Frumoasă sunt, cum este un vis cioplit în stâncă
Și sânii mei de care atâția se striviră
Poeților o mută iubire le inspiră,
Materiei asemeni, eternă și adâncă.

În larg azur ca sfinxul stau mândră și ciudată;
Mi-i inima de gheață și trupul cum sunt crinii;
Urăsc tot ce e zbucium tulburător de linii
Și nu plâng niciodată și nu râd niciodată.

Poeții, pe vecie ursiți făpturii mele,
Ca-n fața unui templu cu mândri stâlpi senini,
Își vor petrece viața în studii lungi și grele;

Căci am, ca să-i înduplec pe-acești amanți blajini,
Oglinzi în care totul mult mai frumos se-așterne:
Adâncii mei ochi limpezi, plini de lumini eterne.

sonet de din Florile răului (1857), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

<< < Pagina 20 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook