Poezii despre vizita i.l. caragiale, pagina 2
Liturghia regăsirii
(vizita papei Ioan Paul al II-lea)
Vizita istorică,
Liturghia regăsirii,
Triumful credinței,
Speranță, toleranță, unitate,
Papa, sărutând pământ românesc,
Recunoscător înaintea lui Dumnezeu
Pentru călătoria apostolică
Pentru Providența divină
Pentru stabilirea raporturilor ecleziale
Pentru prietenia folositoare poporului lui Dumnezeu
Pentru deschiderea unui anotimp de colaborare
Pentru credință și spranță
Papa Ioan Paul al II-lea a spus:
"Har vouă și pace de la Dumnezeu
Tatăl nostru și de la Domnul nostru
Iisus Hristos."
[...] Citește tot
poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui nea Iancu Caragiale
Păi... care națiune mai e pe astă lume,
Pe dește dac-ar fi, nici nu mai socotesc,
Din orișice necaz, belea, scornește glume,
Mai bine și mai mult ca neamul românesc?!
Si, ce popor măreț mai are-un scriitor
Stilat cum altul nu-i, ca Iancu Caragiale,
Un om la locul lui, cu-ambiț, stăruitor,
Și-atât de serios, fiind din... Haimanale!?
Ce-a scris la vremea sa, nu mai repet, știm toți,
Despre năravuri, hibe și vicii românești,
De ipocriți sadea, corupți, mișei, netoți,
Ce-n patru zări de cați, nu-i țară să găsești,
De-aceea, cât am fi și-acum de păcătoși,
Popor cu datini vechi, și-apoi... tradițional,
Suntem ca niciodat' și mândri, și făloși,
Că tot ce-a scris cândva și azi e actual!
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă la statuia lui Caragiale
Mărire vouă, lupte seculare
Ce-aproape cinci decenii ați durat!
Obscuritatea în sfârșit dispare
Și-un soare radios s-a înălțat.
Lui nenea Iancu i-am turnat statuie
Ce mândră o să-nfrunte vânt și ploi.
Demers mai drept decât acesta nu e,
Căci el întâiul ne-a turnat pe noi.
Ne-a intuit genetica matrice
În care toate se aștern și curg.
Mai bine altul nu le poate zice
Decât le-a zis bătrânul dramaturg.
Zadarnic vreme trece, vreme vine
Sub ochiul lui departe văzător;
Prin el trecutul în prezent revine
Și calcă triumfal spre viitor.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Cazimir (19 decembrie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Negustorul de usturoi și ceapă
Noi, plictisul de a merge
'N vizită,-l scurtăm cu ai.
Elegia 'n plâns emerge
Niște ceapă dacă tai.
poezie de Stephane Mallarme din Album de versuri (2010), traducere de Șerban Foarță
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asta e domnule Caragiale
vă invităm din nou la teatru
să lăsăm viața cu mâinile goale
să despice singură firul în patru
catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (25 septembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te rog omule... nu te grăbi!
Ești aici pentru o scurtă vizită ;
Oprește-ți pasul și de nu vrei să guști,
Măcar apleacă -ți sufletul să adulmece parfumul vieții...
Pentru o clipă!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeul îndrăgostiților
S-a amânat
vizita de lucru
a
lui
Dumnezeu
Bacovia
mătură tacticos
ultimele rămășițe
violete
ale
mileniului doi
Hai
Doamne
mai repede
Că
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (2000)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizita
De la un timp mă vizitează moartea
Aproape zilnic la căderea serii,
Mi-apare-n prag, ministru al tăcerii,
Și-mi ia din mâini, încet, cu grijă, cartea...
Și stăm așa de fiecare dată
Până târziu, la ore matinale,
Doi cunoscuți ce pun tăcuți la cale,
În taină, o afacere-nsemnată.
poezie celebră de Radu Stanca din Poezii (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
numeri coșurile
de sub halat
și îți înveți
fricile degrabă
nu mai are
cine să-ți spună
rugăciunile la telefon
caști și
scrii
pe o carte de vizită
sunt frumoasă
noaptea te amăgește
cu alte brațe
care nu îți vor fi alături
și-n zori.
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizita
Te rog, te rog, simte-te ca acasă
Uită-te cu atenție la toate;
Acesta e un ceainic - o piesă caraghioasă
Chiar să fluiere poate.
Cine toarce? Să-ți spun la ureche:
Motanul Solomon, el toarce-așa.
Iar doamna aceea îngândurată, cu flori -
Este soția mea.
poezie clasică de Konstanty Ildefons Galczynski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!