Poezii despre vaporul, pagina 2
Vaporul
Navighezi cu îndrăzneală
Străbați mări, străbați oceane
Și cu multă osteneală
Te ferești de ghinioane.
Valuri se izbesc în tine,
Ba le urci, ba le cobori,
Din zori până noaptea vine
Și din noapte până-n zori.
Însă chiar de saltă întruna
Tu de ele nu ții cont
Hotărât întotdeauna,
Te îndrepți spre orizont.
Și-n orice călătorie,
Cât ai fi de încercat,
Te achiți de datorie
Și te-ntorci nevătămat.
poezie de Octavian Cocoș (26 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vaporul
anii au trecut în grabă, grămadă
au mai rămas câțiva
în palmă se scutură amintiri
de azi, de ieri, de nicăieri
i-am spus vieții, du-mă
și m-a dus
pe mări rătăcite în oceane
unde se sparg de câte un țărm
doruri, vise, precise, imprecise
sunt un cuvânt lovit de aspre stânci
pe țărmul abrupt al unui gând
un biet vapor cu pânzele rupte
în derivă, pe marea neagră
de gânduri, păcate, de toate
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem cu mare
marea revarsă pe țărm peștii tineri
zâmbetul tău se agață ca o clamă de orizont
unde sunt banchizele coloniile de îndrăgostiți pescarușii într-un picior
atunci când vaporul se îneacă?
mâinile tale risipesc sare
din ochiul verde al mării curge timpul regal
sunt duna de nisip
din care crește agitația mării
stea cu coamă de aramă sunt
scară pe firmamentul cerului șopârlă verde călătoare
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naufragiu
Ai naufragiat la poarta sufletului meu,
Lovindu-mă de-ale iubirii valuri...
Pe puntea dragostei eterne
Păream pe veci înlănțuiți,
Două iubiri trecute peste vreme.
Iar pe pontonul sufletului tău
Rămân un pasager imaginar
Și alergând spre al iubirii țărm,
Purtați în valurile fericirii,
Părea prea sinceră briza iubirii.
Pe un ocean imens plutea iubirea,
Vaporul vieții zăcea scufundat,
Acel Titanic blestemat...
Iubirea noastră azi a naufragiat.
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrima de cristal
Departe în umbra visului tău oval
Fluture pe o petală
Eram o lacrimă de cristal
Dulce amară
Adânc adânc în inima ta
Cu viața care mușcă din moarte
Erai vaporul ce mă naviga
Departe departe
Târziu eram un râu de lacrimi
Sparte în cioburi de cristal
Corăbiile tale biruiau furtuna
Ispitelor mele deșarte
Noaptea adorm fără păreri de rău
De dimineață o să răsar din pieptul tău
Departe de moarte
poezie de Gabriela Ana Balan din Labirintul de cristal, Fluturele de cristal (2014)
Adăugat de Gabriela Ana Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diadema
doar m-am uitat în sus
îndată el a coborât pe un fir de
păianjen între
alfa și omega briza
i-a tăiat capetele
mi le-a înnodat la ceafă
cu soarele pe frunte realitatea
și mai fierbinte face loc viselor
mai mici mai mari se adună
lecturăm poezii mai vechi mai noi
apoi desenăm o mare a noastră
vaporul timona parâma catargele
legănarea amețitor de plăcută
viața vine și pleacă
într-o rotație completă
în jurul lumii deslușesc totul
într-o altă lumină
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt din pupa
Mi-e dor de tine ca și când
Aș trece marea cu vaporul,
Escalele îmi sporesc dorul
Și n-am din pupa nici un vânt.
Tu, nepermis iubirii ești,
Dar ea nu-mi este interzisă,
Căci viața mi-e în ea cuprinsă,
În circumstanțele firești.
Eu vinovată sunt moral,
-Se sinucide înc-o vară,
Fără să-mi pese c-o s-o doară-
Când noi ne-am despărțit brutal.
Sper totuși să te văd curând,
Mi-e dor de tine ca și când...
sonet de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram doar noi
Pleca vaporul meu din port
Spre zări, în depărtare,
Avea cu el doar un suport:
Speranța mea cea mare.
Și-n val talazuri zdrumeca
Alb-verde-n limpezime,
Și nici săgeți de ceas n-avea,
Era doar El cu mine.
În urmă nu ne mai păsa
De apa-n fremătare,
El tot albastrul cucerea,
Ne dezmierda un soare.
Scântei din ploi de încerca
Prin fulgere s-apară,
El tot mai mult înainta...
Eram doar Noi pe mare!
[...] Citește tot
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra lui
Umbră trecatoare
S-a oprit tacită
Scoicile la soare
Marea-i pregătită
Urlă aerul în stânci
Apar duhuri sfinte
Melcii sunt pe brânci
Prin particule finite
Marea cu rumoare
Inspirată pregătită
Încălzită de la soare
De umbră ea profită
Spuma ei fierbinte
Valuri iuți o sparg
Umbra-i îmbrăcată
Și purtată -n larg
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kilometrul zero
Te-am așteptat la kilometrul "zero",
Ai spus că vii și mult m-am întristat
Când am crezut că pot să fiu un Nero
Și-ncet vaporul meu s-a scufundat ;
Am tresărit când orișice nălucă
Făcea sâ cred că tu cu drag apari,
Stăteam cu inima zgârcită cât o nucă
Și gândurile-mi erau lăutari.
Un bec miop abia răzbea prin ploaie,
Eu orb eram dacă nu te vedeam...
Oricâtă ploaie inima n-o-nmoaie,
Numai să vii! - la Dumnezeu ceream.
Am și uitat de mine într-atâta
De n-am simțit când ploaia s-a oprit ;
Trecut-au ceasuri de când fu clipita
Ce-ai hărăzit-o unui "bun venit"...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (2014)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!