uscaciune

Boarea ultimului grâu

Ochiul lui nu mai vesteşte ploaia.
Nici un zvon nu mai licăre; pojghiţă
de uscăciune l-a acoperit între timp, prin care
el vede, dar nu mai spune nimic.
Ochii lor spălăciţi, albaştri şi verzi,
nu mai sunt de mult fântânile de rod
ale neamului, şi nici de luptă. Căutătura
neagră, vulturească a rămas în poveştile babelor;
îngălbenit e de alcool în ochi şi-n sămânţa
cu care altădată boierii vroiau să-şi ridice
sângele stirpei.

E o vară cumplită.
Femei şi bărbaţi în alaiuri mute,
în noianul disperării,
umplu bisericile, curţile parohiale:
rugi lungi, fierbinţi – şi nici o minune!
Au nu ştiu ei că slava din uscăciune nu deschide
fiarele ploii? Sunt legi nescrise – că-n faţa lui Dumnezeu
chiar lacrima seacă tot izvorăşte de undeva.

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că aş putea să înşir câteva sute de mirosuri ale ierbii, în funcţie de ceasurile zilei, de ploaie, de soare, de anotimp, de pământ, de umbră, de înălţime, de gradul de umezeală ori de uscăciune. Aş putea deosebi acum, bănuiesc, cu ochii închişi murele oloage de murele crescute în tufe, foşnetul unui fag de foşnetul unui brad. În schimb, multe din cele trăite s-au estompat, lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate. Această descoperire mă obligă să admit că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-mi restituie frânturi de viaţă.

Octavian Paler în Autoportret într-o oglindă spartă
Adăugat de Sav Simina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine, mie, redă-mă

dacă aş fi om, m-aş arăta oglinzilor rugându-le să mă descojească de uscăciune
să mă desferece de minciună şi să mă redea curat ca pruncul
unei alte lumi în care să-înfloresc

dacă aş fi cuvânt m-aş scoate din toate dicţionarele
m-aş curăţa de toate sensurile nedorite
şi m-aş întoarce-n lume primenit şi lămurit

dacă aş fi gând m-aş ghemui strângându-mă până la nefiinţare
m-aş arunca în nemărginirea iubirii şi curăţat
m-aş întoarce printre celelalte gânduri

dar Doamne, ce să facă un om neom, cuvânt necuvântat şi gând negândit?
Quo vadis Domine?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţigara

Am dat foc la două case,
că le-am fumat,
cu fumuri lungi şi voluptoase,
sau scurte,
pline de amăreală şi uscăciune.

Am dat foc şi ibricelor de cafea,
nenumărate,
ca un ucenic mai întâi,
apoi ca un corifeu,
obsedat de cremenea prometeică
şi de mitul cafelei cu aromă perfectă.

Două case luăm,
într-o jumătate de secol de irosire,
a tutunului românesc,
de Virginia,
aclimatizat la noi,
ca o herghelie de lipiţeni,
sau de huţuli sălbatici,

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închide uşa!

Închide uşa! Nu primi
În viaţa ta vreo uscăciune
Şi Sfântul Duh te va numi
Creştin cu sfântă pasiune.

Închide uşa! Nu lăsa
Mânia să te invadeze
C-aşa făcând îţi va păsa
De cei ce vor să mai lucreze.

Închide uşa! Nu uita
Că Cerul cere puritate
Să poţi apoi, cu drag, gusta
Bucate binecuvântate.

Închide uşa! Nu privi
Ce poate huma să ofere
Şi-atunci, când soarta va lovi,
De Sus primi-vei adiere.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (27 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coboară raiul

Mă rog la tine soare sfânt
Si cu credinţ- n al meu gând
Coboară pe acest ţinut
Si vezi cum lacrimile-mi curg

Că este colb si uscăciune
Adună fraţii nori împrăştiaţi
Sufletele ţie îţi fac o rugăciune
Cu apa sfântă pământul să udaţi

Nopţile de iarnă reci si lungi
Când frigul pământul geruieşte
S arunci peste case fulgi
În cer tu esti cu EL te sfătuieşte

Coboară raiul cerului cu flori
Cu liniştea belşugul în case
Să nflorească lanuri cu cicori
Bogata masă cu flori în vază

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul mării

Tu ştii că plânsul mării e valul care curge
pe ţărmul ce devine, treptat, nesimţitor
la apa ce nu-l mişcă atunci când îl parcurge,
ca lacrima obrazul obişnuit cu dor.

Mai ştii că aşteptarea e grea ca şi nisipul
salvat din uscăciune de valul ce s-a scurs
în golul dintre gânduri, schimbând acolo chipul
din amintiri pierdute, cu-al timpului concurs.

Priveşti în depărtare, dar ştii că doar în tine
se-ascunde, prin adâncuri scăldate în mister,
un adevăr ce, sigur, ar mai putea susţine
răbdarea ce alungă şi norii de pe cer.

În adierea brizei, din suflet îţi răzbate,
ca o scânteie-albastră ce saltă dintr-un jar,
răspunsul ce-ţi destinde privirile-ncordate,
iar valul îţi aduce iubirea ca un dar.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găsim în Tine...

Găsim în Tine, Mire drag
Comori ce nu-s în altă parte
Rosteşti cuvinte ce ne-atrag
Să ştim ce-i dincolo de moarte.

Găsim în Tine mângâieri
Când vine val de uscăciune
Se nasc în suflet adieri
Să Te slujim cu pasiune.

Găsim în Tine adăpost
În vremuri grele de furtună
Ca tot ce e şi tot ce-a fost
Să se transforme în cunună.

Găsim în Tine har ceresc
Că-i necesar în drum spre Slavă
Copiii Tăi Îţi mulţumesc
Gustând privirea Ta suavă.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (25 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-ai convins...

Ne-ai convins că în păcat
E totală degradare
De aceea Te-am urmat
Cu elan şi consacrare.

Ne-ai vorbit cu grai duios
Să-nţelegem bine starea
De-a trăi cu mult folos
Să primim încununarea.

Te-am crezut de la-nceput
Când ne-ai arătat cărarea
Teama-n noi a dispărut
Când ne-ai dat încredinţarea.

Siguri că suntem salvaţi
Prin lucrarea jerfei sfinte
Nu suntem îngrijoraţi
Când bat vânturi prin incinte.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici (8 mai 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stând pe Stânca salvatoare

Stând pe Stânca salvatoare
Nu ne clatină vreun val
Viaţa noastă trecătoare
Simte har şi-asigurare
Din Acel fără egal.

Stând pe-a Lui promisiune
Nu ne prăbuşim în vid
Ci slujim cu pasiune,
Punem suflu-n uscăciune,
Dărâmăm al urii zid.

Acordând prioritate
Temeliei de granit
Vom primi stabilitate
Căci Acel ce totul poate
Nicicând nu ne-a ocolit.

Vină vânturi... vânturi grele
Crezul nostru nu-i mişcat

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (31 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!