Poezii despre ursa, pagina 2
Cântecul bradului
Subt Ursa Mare, surpat de bureți,
neatins de om, neajuns de ereți,
bătrân, bătrân, în imperiul meu
bradul bărbos străjuiește mereu.
Lichene și buhe și viespi îl cuprind.
Păianjenii sfinți prin cetini se-ntind.
La un veac, tot la un veac, din înalt
mi-1 lovește în creștet fulgerul alb.
Stă între zodii și țară un brad.
Sărutate de fulger - crengile ard.
Dar, iată, se scutură numai de scrum,
și flamura-i nouă și fără de-ajun!
Mistrețul poveștilor iară și iar
încearcă de scoarță prăsele de var.
Și făr' de-asfințit în imperiul meu
tânărul brad străjuiește mereu.
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două ore
Pân-la patru, două
Noaptea e adâncă
Oasele, de rouă
Se frăgezesc încă
Pură ca o boare
Te visez iubito
Ca pe-o carte care
Încă n-am citit-o
Muza mea, fragila
De care mă tem
Lacrimă pupila
Jocul în tandem
E un joc aparte
Cine să-l dezlege:
Cu viață și moarte
Enigmă de rege!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis abstract
cu romantismul meau aripi vreau să prind
să zbor netulburată prin orizont perfect
o stea din Ursa Mare s-ating să o cuprind
cu lumini să mă organizeze în noul proiect
minunile pădurii le cântă ciocârlii
șoaptele rădăcinilor mereu le-am auzit
simt dansul frunzelor... fiori portocalii
un cer de fericire îmi este hărăzit
ard întunecimea în sufleteasca vatră
cuvintele să lumineze ca jocul de făclii
izvoare blânde scaldă tăcerea de piatră
ridic spre cer poeme cu albe temelii
deschid poarta să intre lumina măiastră
urmată îndeaproape de vise herghelii
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pelegrin prin raiul poeziei
descătușez cu versul potențialul meu
poezia mă poartă prin lumea întreagă
îmi transferă fericire și când îmi e greu
să pot striga tare - viața îmi e dragă.
las urme pe zăpadă pe diverse alei
avântul mă poartă spre Univers semantic
pe strada speranței plină cu polei
mă reazem de Cuvânt când cad să mă ridic,
mai sus de nori ca șoimii temerari.
stele din Ursa Mare îmi dau un mesaj
să strâng strălucire în globii oculari
să iubesc să n-am teamă să am curaj.
imortalizez în versuri timpii mei solari
pelegrin prin lumea plină de miraj.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua din ochii ei, iubirea din inima lui
Într-o zi din toamna lui aurie
băiatul întâlni o femeie,
avea oglindirea stelei lui în privire
pe rochia-i albă de mătase erau înaripați
toți fluturii lumii
pe umeri avea Carul mare
iar pe cap o tiară din Ursa Mare
băiatul o privea pierdut în lumea apelor ei
steaua lui visată se oglindea în ochii ei,
căprui cu iradieri de chihlimbar
pulsul inimii lui depăși orizontul vieții
sângele-i părăsea trupul
urmându-i fluturii de pe rochia ei
el nu mai era el
era doar jumătatea lipsă din puzzle-ul ei
steaua din ochii ei, iubirea din inima
lui...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acteon
Se-nstrună curcubeul - arc ud de plaoie - peste
Jilave râpi albastre cu nourii jivine:
Îl prind cu mușchi elastici și cu vânjoase vine,
Din tolbele luminii smulg lung săgeți celeste,
Cutezăor țintind spre slavă-n văgăuni
Pe unde doarme ziua, la umbră, Ursa Mare:
În parcul înserării, cometelor-păuni
Le voi abate zborul spre altă constelare,
Să scapere din zaua splendídului penaj
Împrăștiați luceferi în jerbe fără număr:
Apoi, zvârlindu-mi blana ursoaicei peste umăr,
A arcului centură trecând după grumaji,
Și plin de colb de astre - deci, pulberi ce scânteie -
Să-mi spăl sudoarea frunții în undele lactee.
poezie celebră de Romulus Vulpescu (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secretă odă
Spectaculoasă încheiere
A dansului, și-erou de-acuma,
Uitând de luptă - ce plăcere! -
S-a-ntins, cu trup lucios ca spuma.
Nicicând o astfel de licoare
cu mirodenie de vise
Pe-o frunte-n stele de sudoare
Triumful nu-și sărbătorise!
Dar în amurg, atins de facle,
Acest trup mare fără poze,
Ce-l dovedise pe Heracle,
Nu e decât un stog de roze!
Sub zariștea incandescentă
Dormi dar, cum doarme-nvingătorul,
Căci Hidra, ție inerentă,
Spre infinit luase-și zborul...
[...] Citește tot
poezie celebră de Paul Valery, traducere de Paul Mihnea
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă secretă
Cădere-augustă, dulce fine,
Uitare-a luptelor, extaz,
Când, după dans, în ierburi fine
Se lasă corpul de atlaz.
Nicicând asemeni vreo licoare
Ca aștrii-acestei veri ce bat
Pe-o frunte-n boabe de sudoare
Triumful nu și l-a serbat!
Însă atins de-Amurgu-n facle
Acest corp, mare-n făptuiri,
Dansând, strivindu-l pe Heracle,
E doar un vraf de trandafiri!
Dormi, pași stelari să-ți bea ecoul,
Biruitor încet desprins,
Căci Hidra una cu ecoul
Peste nemargini s-a întins...
[...] Citește tot
poezie celebră de Paul Valery din Farmece, traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă arămie ...
Pășim în plină toamnă arămie,
Privind nostalgic către vara scursă.
Pe boltă, sus, veghează Marea Ursă,
Din marea ei de stele străvezie.
Cu trena ei de frunze fără vlagă
Și cu-al ei voal purtat de vânt în pale,
Plutește răvășită pe-a ei cale,
Cu rodul ei cel copt într-o desagă.
O ploaie rece cade în cărare
Îngreunându-i și mai mult calvarul.
Cu fața palidă, cum este varul,
Se roagă de răgaz și îndurare.
Dar iarna nemiloasă-i suflă-n coaste
Venind din urmă cu-ale ei capricii,
Gonind parcă scăpată din ospicii,
Luând în stăpânire locuri caste.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carul Mare
Perdeaua de mătase
albastru metalic
stropită cu aur,
ornată cu flori albe
de nori rătăciți,
se luminează discret.
Purtată pe roți imaginare,
Ursa Mare
pornește spre o altă noapte
visată de poet.
Întunericul
se risipește greu...
Acolo, sus,
strălucind în noapte,
Carul Mare
s-a lăsat privit,
plimbându-se
printre aștri cu chip adormit,
deranjați din somn
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!