Amuzante/comice despre umorist, pagina 2
Ogorul unui umorist e mereu sterp
Eu am aruncat sămânța
Însă nu s-a prins defel;
Chiar și morții din Săpânța
Au mai mult umor ca el!
epigramă de Ion Cănăvoiu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui umorist
L-a prins în mreaja lui fatală
Amorul pentru ironie:
Aflând că poanta îl înșeală,
S-a sinucis din gelozie.
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui autor de texte umoristice
Dac-ai scris un catren trist,
Te crezi mare umorist.
Așa-i și pechinezul meu:
Când latră, crede că e leu.
epigramă de Zamfir Turdeanu
Adăugat de Zamfir Turdeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui fost umorist de la Urzica
Mi-am spus văzându-i azi mormântul:
-Nu se dezice nici aici!
Deasupra lui întreg pământul
E năpădit tot de... urzici.
epigramă de Traian Conciatu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaf
Zace Haivas sub aluni,
Nu-i în Rai și-i foarte trist,
Că o viață-a spus minciuni
Susținând că-i umorist.
epigramă de Mihai Haivas din Restituiri în patru rânduri
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot femeia
În viața mea, eu știu precis,
De ce merg toate ca pe roate,
Sunt umorist - acid la scris,
Iar soața mea e... bază-n toate!
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui pretins umorist
Cartea sa, de-ți pică-n mână,
Ai un straniu simțământ:
Îl citești cu hohot, până
Dai cu cartea de pământ!
epigramă de Petre Tipărescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zace aicea Maricaru
Zace aicea Maricaru
Umorist de la Vaslui
Ce-a avut talent cu caru'...
Însă nu era al lui!...
epigramă de Ioan A. Angheluș din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partidelor politice
Vă rog frumos să nu contați pe mine,
Mai bine-a-ți accepta că nu exist.
Vreau să rămân ce-am fost, un țărănist
Cu casă, cu livadă și... vecine.
Nu vreau să credeți că-s oportunist
Dar, mă gândesc la vremea care vine.
Vă rog frumos să nu contați pe mine.
Eu, nu pot fi ca alții optimist.
Iar dac-ar fi, să mă gândesc mai bine,
Având ceva talent de umorist,
Să mă declar de-acum liber shimbist,
Că nu dau girul meu pentru oricine.
Vă rog frumos să nu contați pe mine!
poezie de Virgil Petcu (2000)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conversație galantă
"Mult sentimentala nostră prietenă luna!", remarc,
"Sau ar putea fi (cumva fantastic, recunosc, în acest caz )
Chiar balonul vestitului Prester John, preotul monarh,
Sau o veche lanternă uzată atârnând pe cer
Pentru-a lumina călători în drum spre propriul necaz.
Ea, atunci: "Divagați, vă dați după macaz! "
Iar eu: "Cineva inventeaz-o scenografie splendidă,
Acest cadru nocturn prin care se simulează-acum
Noaptea și luna; muzica pe care-o sechestrăm, de pildă,
Ca să exprime întregul nostru vid interior"
Dar ea: "Vă referiți la persona mea, vă rog?"
"Oh, nu, cred ca iar pășesc pe lângă drum."
"Dumneavoastră, madam, sunteți eternul umorist,
Eternul inamic al ideii de absolut,
Interzicând cantonarea-n interiorul autist,
Din aerul dumneavoastră indiferent și imperios
Poezia poate-înțelege erorile-i de neconceput "
Și "Atunci noi chiar trebuie să luam totul în serios?"
poezie clasică de T.S. Eliot, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil originalul în limba engleză.