Toate rezultatele despre umilitor, pagina 2
Neputință
A nins în cercuri de lumină
Mai spulberă și azi zăpada,
Pe flori uscate din grădină
S-a strâns umilitor, grămada.
Pustiului nu îi ajunge
Atâta cât a căpătat
O inimă în plus îl plânge
Din răsărit la scăpătat.
E ger și oamenii trudesc
Luptând cu sărăcia și amarul,
Același chin ce-l moștenesc
Un glonț le pare adevărul.
De-atâta timp batjocoriți
În țara lor, ce practic, nu există,
Decât în hărți, și umiliți,
Măcelului neputincioși asistă.
poezie de Ion Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea cea mai sigură pentru a ajunge la divorț/despărțire, este împărțirea egală a treburilor domestice în cadrul unui cuplu: în mod inevitabil el va scădea în ochii ei, fiindcă este umilitor ca el să facă treburi pe care ea le face, prin natura sa, de zece ori mai bine; această umilință din partea lui nu va face altceva decât să accelereze "chimia" disprețului ei la adresa lui.
Marian Pătrașcu (30 august 2015)
Adăugat de Marian Pătrașcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mă încă
Dacă Tu adunat cu Eu fac Noi,
E poate vrajă, gramatică, complot,
Dacă poți să te scazi din adunare,
Eu, nu mai pot!
Dacă din teama de a nu te pierde
Am zidit uși, am astupat ferestre
Dar tu, biruitor le-ai spulberat
Și ai plecat fără să-mi lași vreo veste;
Dacă te-a consumat umilitor
Această dragoste, mistuitor de-adâncă,
Dacă simți că-i mai bine să pleci și să uit,
Pleacă... dar lasă-mă să nu te uit, încă!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1980)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie rătăcită
Din copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a înghețat.
În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit și aruncat
În vâltoarea vieții, care l-a marcat,
Doar din mila Domnului să trăiască.
Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supraviețuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.
Statut umilitor să-și depășească,
La școală, an de an a fi premiant,
Învăța noaptea, ziua să muncească.
poezie de Maria Filipoiu (12 februarie 2022)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un stat nu poate să rămână neutru decât atunci când n-are de cerut; un stat nu poate rămâne neutru atunci când are revendicări de impus, atunci mai ales când le-a și formulat! Aceasta ar însemna sau că nu e în stare să cucerească ceea ce pretinde că e al său, ceea ce e umilitor până la durere, sau că a renunțat de bună voie la idealul lui, ceea ce e absurd până la nebunie!
citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un stat nu poate să rămână neutru decât atunci când n-are de cerut; un stat nu poate rămâne neutru atunci când are revendicări de impus, atunci, mai ales, când le-a și formulat! Aceasta ar însemna sau că nu e în stare să cucerească ceea ce pretinde că e al său, ceea ce e umilitor până la durere, sau că a renunțat de bună voie la idealul lui, ceea ce e absurd până la nebunie!
Nicolae Titulescu în Inima României discurs din 1915
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fairytale
să ai mereu pregătită ultima țigară
pentru clipa în care vei fi condamnat la moarte
fără să știi
de sălbăticia orașului de tăcerea unui prieten
sau de privirea neagră a nopții
care nu mai cântă
totul e relativ mai cu seamă tristețea
cel mai umilitor sentiment
de care râd închipuiții acestei lumi
cu părul vopsit
ce subțire e granița dintre sinceritate și ură
când te privești în oglindă
adu-ți aminte că vei fi fericit și orb
până când duhul spaimei te va vindeca.
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trist adevăr
(trioset)
ne credem zei dar suntem vulnerabili
în fața provocărilor din viitor
urcușul lumii e-o cădere-n gol
ne credem zei dar suntem vulnerabili
tot mai rigizi avari iresponsabili
goliți de umanism cozi de topor
în fața provocărilor din viitor
ne credem zei dar suntem vulnerabili
banu-i stăpân în mintea tuturor
deșarte vanități ne urâțesc făptura
iubire-ajuns-a moft umilitor
ne moare inocența prematur
[...] Citește tot
sonet de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie pierdută
COPILĂRIE PIERDUTĂ
Prin copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a înghețat.
În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit și aruncat
În vâltoarea vieții, care l-a marcat,
Doar cu mila Domnului să trăiască.
Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supraviețuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.
Traiul umilitor să-și depășească,
La școală, an de an a fi premiat,
Învăța noaptea, ziua să muncească.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Maria Filipoiu din Poezii pentru copii
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie iubită, intrând pentru prima oară în odaia unui bărbat, e un miracol de împrimăvărare. Dar câte femei n-au intrat în odaia unui bărbat și câte nu vor mai intra! Prea multe buchete de flori au fost în odaia bărbatului culoarea de întâmpinare și gestul ei. De prea multe ori inima a bătut în preajma sosirii, pe când ochii priveau pe fereastră și pasul neliniștit alerga. De prea multe ori prezența prelungită a acelei femei a fost simbolul umilitor al sațului trupesc. Și-ncetul cu încetul, femeia iubită nu mai intră în odaia bărbatului, ci numai în patul său.
Ionel Teodoreanu în La Medeleni
Adăugat de Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!