Epigrame despre trup, pagina 2

Spre ea privirile îmi zboară,
Ce trup, ce coapse, ce rărunchi!
Aş angaja-o secretară,
Dar nu mai am aşa genunchi!

Dă gura-ţi dulce s-o sărut
Să uit pe loc, de-al vieţii chin:
Ce gât, ce trup nemaivăzut,
Ai... sticla mea de vin!

Era angelică şi castă,
Cu trup felin şi sânii grei,
Pluteam pierdut în ochii ei,
Dar, vai, mi-a devenit nevastă!

În vremi când Fiscul te despoaie,
La suflet, portofel şi trup,
Vezi lupii travestiţi în oaie...
Mai des ca oile în lup!

Tip dotat cu-al forţei har,
Cu un trup vânjos şi tare,
Numai muşchi, e bine, dar
Unde eu aş vrea, nu are.

Fără suflet, de nimic,
C-un cap mare cât dovleacu',
Pe cât e la trup de mic,
Pe atâta e de-al dracu'!

epigramă de George Budoi din Epigrame (5 aprilie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am spus că o iubesc, că are
Trup frumos, de balerină.
Eu, un tânăr oarecare,
Fără firmă şi maşină!

Spunea, mi-amintesc, o fată
Cu un trup superb şi-un cap...
Că de când mai are-un tată
Fustele n-o mai încap.

Are-un trup frumos, gradat,
Dar nu-mi place nici de frică;
Eu, sărmanul cad la pat,
El, din contră... se ridică.

E-o fată cu un trup firav, plăpând
Ce a dorit femeie să devină.
Guvernele-au trăit cu ea, pe rând,
Şi azi se ştie că... e tot virgină!

<< < Pagina 2 >

trup