Serioase/triste despre trufie, pagina 2
Dacă oamenilor le-ar mai fi încă frică de răul din icoane și s-ar strădui să facă bine după tot aceleași principii, atunci omul nu și-ar mai vinde sufletul pe nimic si n-ar mai trăi din trufie.
citat celebru din romanul Moromeții de Marin Preda
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Morometii" de Marin Preda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Există un fel de trufie care constă într-o prea bună părere despre propria noastră valoare. E un sentiment nesocotit, în baza căruia ne îndrăgim și care ne prezintă nouă înșine altfel de cum suntem.
aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "On Solitude Paperback" de Michel de Montaigne este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.
Pânza vieții noastre este țesută din bine și din rău, laolaltă. Virtuțile s-ar schimba în trufie, dacă n-ar fi biciuite de vicii, iar viciile în disperare dacă n-ar fi mângâiate de virtuți.
citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar În iubire, stavila cea mare o închipuie tăcerea în care se zidesc oamenii; mai bine să înduri cea mai sângeroasă dintre rănirile sufletești decât să lași să-ți scape din trufie ori nevolnicie, singurul prilej de a cunoaște viața către care năzuiești din toată puterea ființei tale.
Yves Gandon în Zulme
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hanibal
lui Giancarlo Vigorelli
Nimeni n'avea ceea ce el avea,
superba lui trufie
și elefanții
și labele lor sfărâmând vertebrele
acestor Alpi albiți de spaimă.
Călca, de-abia să se audă, peste stânci
și s'auzea în lună, și
nimeni nu mai văzuse trâmbițele
de piatră ondulândă ale acestor fiare.
Și n'au învins.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu era firesc oare ca nesăbuitul, care nu-și dă seama de nebunia lui, să susțină că poate îndeplini lucruri ce-i depășeau puterile? Cel slab vorbește despre greutățile pe care le poate ridica, cel sfios despre uriașii pe care îi înfruntă, cel sărac despre comorile pe care le mânuiește, iar țăranul cel mai umil, îmboldit de trufie, se crede Jupiter.
Alexandre Dumas în Contele de Monte Cristo
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Pachet Contele de Monte-Cristo vol.1-4" de Alexandre Dumas este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Psalmi moderni
Țărână - suntem toți țărână,
E de prisos orice trufie...
Ce-a fost, în veci are să fie...
Din noi nimic n-o să rămână.
Zadarnic falnice palate
Sunt în pământ rădăcinate:
Nici o pieire nu s-amână.
Despoți, cu frunți încoronate,
Poeți, cu harpe coronate,
Filozofi, oameni de știință,
Pagâni, vestiți prin necredință,
Nici o pieire nu s-amână...
Țărână, suntem toți țărână.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sonetul 139
Să nu mă pui să motivez tortura
Când inima mi-o chinui cu trufie;
Nu mă răni cu ochiul, ci cu gura;
Omoară-mă, dar nu cu viclenie.
Poți să iubești pe altul, scumpă fată,
Dar nu-l privi atunci când ești cu mine;
De ce să mă rănești fiind șireată
Când nicidecum eu piept nu îți pot ține?
Hai să te scuz: iubita bine știe
Că ale ei priviri mi-au fost vrăjmașe,
De-aceea le întoarce, să nu fie
Seducătoare, cruzi și pătimașe.
Eu sunt ca mort, deci nu-ți feri privirea,
Ucide-mă cu ea, curmă-mi mâhnirea.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Izvoare curg fierbinti...
Aromitor vlăstar de vers hoinar
Pogoară din icoană bizantină,
Târzii risipe-și saltă tot mai rar
Pasul pe drum de cețuri și de tină.
Izvoare curg fierbinți, râvnind prelung
La clipa albă coaptă-n jar de stele,
Când beau din ele doruri, să ajung
Să lepăd brume, de trufie grele.
Cocori în zbor etern pecetluind
În cer înalt lumină din lumină
Se-ntorc, năluci uitate veșnicind,
Cu chipuri de icoană bizantină.
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zarva și propria larmă care se învârtește în țeasta unui "civilizat" îl face să nu mai poată lua aminte la nimic. Pentru el nu mai există astfel nimic tainic. Ei însă cei ce au părăsit această lume, fără zadarnice întrebări, fără răzvrătitul de trufie al cugetării, își umplu ochii de frumusețile tainice ale pământului și cerului. Știu să primească și să simtă viu înrăuririle lucrurilor și ale duhurilor, lasă sfânta viață universală să răzbată în propria lor viață. Aceasta înseamnă să "ai urechi de auzit".
Daniil Sandu Tudor în Cartea Muntelui Sfânt (1930)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!