Definiții despre toamna, pagina 2
- toamnă
- Toamna este modul naturii de a ne reaminti cât de efemeri suntem.
definiție aforistică de Gabriel Petru Băețan din Cotloanele ironiei (decembrie 2016)
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
- toamnă
- Toamna e anotimpul care urmează când aștepți primăvara.
definiție de Doug Larson
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- toamnă
- Toamna este anotimpul meu preferat în Los Angeles, o perioadă în care păsările își schimbă culoarea și cad din copaci.
definiție de David Letterman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
- toamnă
- E timpul când îmbracă țara
Culori ce-au fascinat poeții
Și când se umple iar cămara
Cu... mucegai pe toți pereții.
Toamna
definiție epigramatică de Vasile Vajoga din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- frunză
- Frunzele, chitări de acuarele la care toamna își cântă melancolia.
definiție aforistică de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- om de spirit
- Oamenii de spirit: armonii de primăvară pe un fundal de toamnă bacoviană.
definiție aforistică de Paula Adriana Cozian din Cugetări și reflecții (2015)
Adăugat de Paula Adriana Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
- educatoare
- O am și-acum în amintire,
Am cunoscut-o într-o toamnă;
Adevărata-i denumire
V-o spun acum - e Prima Doamnă.
Educatoarea
definiție epigramatică de Dan Norea din Epi... Gramatica, Definiții meseriașe (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- frunză
- Frunza. Dor care plutește în vânt și mângâie în taină toamna.
definiție aforistică de Alexandra Mihalache din Între expresie și adevăr (Cugetări și definiții aforistice), Lumina expresiei (2016)
Adăugat de Alexandra Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- declin
- ironie acidă a vieții grăbite,
zâmbete strâmbe și știrbe,
plâns amar și tăcut,
sâcâitor ca o boală,
ca o ploaie rece de toamnă,
enervantă, banală...
Declin:
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- epigramă
- În primul rând, e Mai cu flori,
La doi e vară, ne răsfață,
În trei e toamnă, dă fiori,
Apoi ne-aruncă geru-n față.
Epigrama
definiție epigramatică de Nicolae David din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!