Poezii despre terapie, pagina 2
Terapie democratică provincială
Aș vrea și eu să protestez,
Protestele sunt, azi, firești,
Dar cum la stat, mereu, lucrez,
N-am timp s-ajung la București.
Norocul meu că, în livadă,
Mai am un nuc ce, chiar bătrân,
Prin rădăcini uscate-zadă,
Mi-aduce-aminte că-s român.
Să rezonez și eu cu țara,
Spre trunchiul lui, nebun m-arunc,
Strig "JOS GUVERNUL!" până seara,
Iar noaptea, dorm precum... un prunc!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salonul morții: salonul nr. 28, unde bolnavii sunt "îngrijiți" de superficiala doctoriță Oprea Gabriela, de la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Universitar de Urgență București (pamflet)
Mamă munți de duioșie,
Te-a băgat în agonie;
Însă fuse voia sorții:
Astăzi tu scăpat-ai vie
Din salonul morții.
Oameni buni, de omenie,
Te-au salvat la Terapie.
poezie de George Budoi din Medicii și medicina în aforisme, epigrame, pamflete și satire (15 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catastrofă
Catastrofa ce a fost creată
În urma revoluției cibernetice
A distrus sistemul imunitar
Implantat în sufletele de ceară.
Au ars marginile zimțate ale suferinței,
Dar odată cu acestea,
În mediul virtual
S-a deschis poarta criogenezei.
Terapie oncologică de grup...
Opriți timpul! Opaițul cunoașterii
Face trandafirii să înflorească.
Vor îngheța lumina
Iar fotonii vor fuziona
Spațiul întunecat al durerii
Ani mai târziu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
te-am povestit în ședințele mele de terapie
te-am desenat cu crengile lipite de sânge
te-am adăpostit la pieptul meu
într-o inimă amintind de gecile
neprobate
am râs și am stăpânit firele de iarbă
aveam promisiunea cărnii tale și tremurul
vinului din pahar
știam că pot găsi o femeie care
să nu fie sedusă
femeia care să nu SE DUCĂ...
o femeie ca tine
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terapie
Acolo unde cădem
Pe gânduri
Și gândurile cad pe noi
Așa ca o ceață deasă
Acolo e depresiune
Acolo unde gânduri negre
Năvălesc peste noi
Ca popoarele migratoare
Și nu le putem controla
Și ne bagă la idei
Acolo e depresie
Undeva tot pe acolo
Trebuie să fie
O ieșire ingenuă
Care ne scoate din labirint
Care ne duce la liman
Și care trebuie găsită.
poezie de David Boia (9 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Compasiune
În ultima vreme sunt penibilă
am transformat compasiunea
în milă
și am suferit leziuni
la nivel celular
letale pentru unele țesuturi mai
vulnerabile
noroc că n-am nevoie de ele
funcționez și așa
incompletă.
Dacă am puterea de regenerare?
Habar nu am
vouă nu vă pasă
mie nici atât
dar am așa o milă
pentru semenii mei
că o să încep să urmăresc
seminariile sectanților
și ședințele de terapie în grup
așa sigur mă vindec de milă
[...] Citește tot
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joaca de-a guvernarea
lasă aceeași oameni să moară
pe paturile de spital
sau
pe undeva pe coridoare
unii preferă acasă să închidă
ochii agățați până-n ultima clipă
de tavanul pe care-l știe
după ce zeci de ani
l-a dat cu var alb
se joacă posturi de miniștri
zarurile sunt aruncate
ne anunță comentatorii politici
pacienții strâng din dinți
cu mâinile legate de paturi
muribunzi pot fugi de la terapie intensivă
pot fugi de moarte s-ar ascunde
când politicienii se joacă de-a guvernarea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terapie
Mi-e frica de unu
si-apuc privirea intre degete
pipaind lucrurile incerte,
ajungand undeva in partea stanga
in dreptul ferestrei
de unde vine caldura
ce mi-a inviat in plina iarna
mugurul sperantei.
Ma plec cu urechea nerabdatoare
s-aud glasurile ramase,
acele strigate innabusite in viata
dar ele sunt adieri
ce-mi ravasesc pletele
si gandurile...
ecouri trecute
ce-apasa existenta mumificata
in piramida regretelor.
Ma plec cu fruntea la pamant
[...] Citește tot
poezie de Andrada Lupean
Adăugat de Maria Duican
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici o carte
De cand ai plecat departe,
Ma gandesc sa scriu o carte,
Dar de-aici si pan` la tine
Nu se merge, nu se vine.
Pot sa iti fiu supus paharnic,
Tot ce-ti scriu, iti scriu zadarnic,
Si de-ar fi sa-ti mai ajunga
Cartea mea de cale lunga.
Mila ta eventuala
M-ar atinge ca o boala,
Niste lacrimi de la tine
Nu mi-ar face nici un bine.
Poate-ar fi o terapie,
Daca te-as putea descrie,
Dar ma tine, ma retine
Dorul propriu-zis de tine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Catharsis...
Prea scâncetul sângelui tău, Miss,
E o izvodire prelungă zidită-n privire,
E un fel aparte, de prea Bună-Vestire,
E un poem dublu rafinat... mai precis.
E un murmur solemn, un cântec, un vis,
E o formă transfigurată de travestire
A marii tristeți, într-o fantastică iubire,
E-o terapie prin metaforă, un catharsis...
E-un dar de-a trăi, luminând peste sine,
Până la intersecția Carpaților cu azurul,
Un război albastru al vaselor sanguine,
Care te bântuie, Miss, și face-nconjurul
Bolții cerești, ajungând, năuc, și la mine,
Când vântul ne cântă în ochi trubadurul!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!