Serioase/triste despre tata ceresc, pagina 2
Trăiască Regele
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
La revedere, mamă, la revedere, tată!
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că-n ziua asta caldă de blajin,
nu vin cum vine toată lumea cumpătată,
să dau pomană pentru voi, ca un creștin.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că azi cu voi e doar singurătatea...
și mă căznesc așa cum niciodată,
și soarta mi-o blestem, și lașitatea...
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar știți si voi că sunt plecat la muncă,
și peste tot e-o criză blestemată
și dacă vin, stăpânii mă aruncă.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
voiam să vă aduc o nepoțică,
adică pentru voi, e strănepoată...
adică sunt bunel... la o adică.
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (9 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, tată
În memoria tatălui meu, Ștefan
Hai, tată! să bem un pahar,
Ibricul se-ncinge pe plită,
E-o țuică de foc și amar,
Din prunele noastre topită.
E masa preaplină și sfântă,
Tăcuți, așteptăm un cuvânt,
Atâtea-ntrebări ne frământă
Și tu!... ești o boare de vânt.
Hai, tată!... o cană să bem
Din vinul mustind a păcate
Și pricini ascunse-n totem
De buzele arzând nemișcate.
E cald, parc-ar fi primăvară,
În ochi... ai aduceri aminte,
Neliniști târzii, te chemară
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rosalba nu știa decât să râdă și să bată din palme în tactul flașnetei... Dar tata bea prea mult vin, ș'atunci era urât și rău: da, era foarte rău tata atuncea. Si seara când n'avea nici un gologan ei nu trebuiau să plângă, dacă le era foame, pentrucă asta supăra foarte mult pe tata. Șl-i bătea mult, deaceea a murit.
Alexandru Vlahuță în De-a baba orarba. Ed. Tineretului -1955
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri despre tată
Privesc cu ochii-n lacrimi... nu e tata!
Aștept să vină să-mi deschidă poarta,
Dar lacătele-s vechi și rudinite
Și iarba necosită... N-am cuvinte!
În loc de bun venit, un doliu-n poartă...
în gânduri, o căsuță fermecată
Și o fântână... nucul și aleea
Și-n poarta casei mama mea, femeia,
Ce ne-a crescut și ne-a-nvățat să fim
Oameni cinstiți și simpli, să iubim,
Să nu ne pierdem sufletul... Iar eu,
Eu am rămas slujind lui Dumnezeu.
Oh, tată, parcă vad ca-ntâia oară
Cum alergam să îți sărim în poală...
Te-ai dus! La tâmple alb, la suflet prunc...
De toate-aminte, tată, îmi aduc.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
foarte frumoasa oricand iti vine dorul de tata citesti aceasta pozie si parca el este langa tine
Inima de mama
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze
Cad clipele, cad frunze ca dintr-un pom ceresc.
Deopotrivă toate sub talpa mea fosnesc...
În palmele întinse le prind necontenit,
Asa cum cad, cu pete de soare vestejit.
Cad fosnitoare frunze sau clipele se cern?
Odată la picioare speram să ti le-astern...
Deopotrivă, toate sub talpa mea fosnesc,
Din mâna mea căzute sau dintr-un pom ceresc.
poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze
Cad clipele, cad frunze ca dintr-un pom ceresc.
Deopotrivă toate sub talpa mea foșnesc.
În palmele întinse le prind necontenit
Așa cum cad, cu pete de soare veștejit.
Cad foșnitoare frunze sau clipele se cern,
Odată la picioare speram să ți le-aștern...
Deopotrivă toate sub talpa mea foșnesc,
Din mâna mea căzute sau dintr-un pom ceresc.
poezie clasică de Eusebiu Camilar din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În timpul comunismului tatăl meu a fost declarat chiabur. Tatăl meu a fost primar liberal. Nu aveam decât 16 hectare, ceea ce față de adevărații chiaburi nu e mare lucru. Nu existau prea mulți bogați. Tata țăran, mama țărancă; tata făcuse două clase de gimnaziu, bunica dinspre tata era analfabetă, nu știa să citească, nu știa decât banii.
Ștefan Augustin Doinaș în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producție TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo unde mintea nu se teme
Unde mintea nu se teme și fruntea este ținută sus;
Unde drumul cunoașterii e liber;
Unde lumea nu este fragmentată de înguști pereți domestici;
Unde vorbele vin din adâncimea adevărului;
Unde truda-și întinde neobosită brațele spre perfecțiune;
Unde râul limpede-al rațiunii nu se pierde-n deșertul trist al rutinei mortale;
Unde mintea este îndrumată de Tine-n deschiderea largă-a gândului și-a acțiunii
Acolo, în acel paradis al libertății, O, Tată al meu ceresc, trezește țara mea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!