supunere

7

pe aici TGV-urile sunt foarfeci pentru panorama munţilor
căpiţele-şi ridică pălăria la zei
în vreme ce brazii fac reverenţe
aerul rece te ciupeşte ştrengăreşte de obraji
în canton au intrat în recreţia mare
les vaches qui rirent viţeii joacă şotron
poienele cu maci şi capre şi crestele
semeţe se expun bronzului alpin aerul e aidoma
vulturilor pleşuvi ocolind steiurile
privirea se pierde ca un felah în deşert
instinctele s-ar urca pe picioarele primei trecători
păstrăvii şi-arată pistruii ca subretele buzele siliconate
şopârle profită de soare îmbrăţişând brusturi
o vântoasă aruncând cu găteje impune supunere oarbă
stejarii burniţează cu ghinde
susur de izvor ca o bolborosire de vraci
veveriţe se zbenguie pe crengi de alun
şi la amiaz' zmeura de vrej se desprinde
bătăi de toacă vor a goni moartea
cu amurg îşi înroşesc frunzele fagii

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ilarie Voronca
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ei au venit

EI AU VENIT
în costume de "prieteni",
au venit de nenumărate ori, duşmanii mei,
călcând în picioare pământul primordial.
Iar pământul nu s-a contopit niciodată cu tălpile lor.

Au adus
pe Înţelept, pe Fondator şi pe Geometru,
Biblii de litere şi de numere,
toate felurile de Supunere şi de Putere,
pentru a domina lumina primordială.
Iar lumina nu s-a contopit niciodată cu acoperişul lor.
Nicio albină nu s-a lăsat amăgită să intre-n jocul lor poleit,
iar Zefirul nu le-a umflat niciodată şorţurile albe.

Pe piscuri, în văi, în porturi
ei au fondat şi înălţat
turnuri puternice şi vile,
poduri plutitoare şi corăbii;
iar Legile decretând goana după profit

[...] Citeşte tot

poezie de Odysseus Elytis, Premiul Nobel pentru literatura-1, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare mamei

Tot mai trăieşti, bătrână mamă?
Ţie, cu supunere, mă-nchin!
Mica-ţi casă, seara de aramă,
Lumineze-o paşnic şi senin.
Mi se scrie că eşti tulburată,
Că ţi-e dor de mine ne-ncetat,
Că ades baţi drumul, supărată,
În paltonul vechi şi demodat.
În albastre seri şi se năzare
Gând pustiu, ce lacrimei da val,
Că la crâşmă-ntr-o-ncăierare
Mi s-a-nfipt în inimă-un pumnal.
Mamă, nu-i nimic! Delirul fură
Gândul tău, ducându-l spre prăpăd.
Nu-s beţiv chiar în aşa măsură
Ca pierind, să nu te mai revăd.
Ca-n trecut, mi-i inima duioasă,
Am un vis, un vis pe care-l storc;
Să mă smulg din dorul ce m-apasă
Şi la noi acasă să mă-ntorc.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Serghei Esenin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică rimată, dedicată volumului de versuri "Suflet la troc"

Tu mi-ai pus încet şi clar
Insomniile pe jar.
Noaptea mă trezesc şi stând
Eu îţi mai citesc un rând.
Îl repet şi îl reţin
Tot mai des, tot mai puţin,
Că mă porţi fără de vină
Pe covoare de lumină.
Mă văd neajutorat
Să-nţeleg ce ai visat
Şi ce sufletul tău crede
Când tu vezi ce nu se vede,
Când auzi ce nu se-aude,
Văzând dragostea oriunde,
Ţi-nţeleasă, dar şi ne,
Şi când e şi când nu e,
Şi de-i rece, şi de frige,
Încercând mereu să strige...
Chiar când n-ai nimic de zis,
Scrii frumos precum ai scris,

[...] Citeşte tot

poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isus şi Tatăl Sfânt

Nimeni n-a fost pe pământ
Despre Tatăl să suţină
Că vrea omu-n cerul sfânt
Şi-l vrea pururi o lumină

Nimeni altu n-a descris
Viaţa sfântă şi iubirea
Ca Mesia cel promis
Să ofere mântuirea

Şi nimeni nu a mai fost
Pe Dumnezeu să-l arate
Viaţă dându-i — scop şi rost
Inimii — încătuşate

Nimenea de pe pământ
Pe Tatăl nu l-a descris
Ca al Vieţii viu Cuvânt
Ce ne duce-n Paradis

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Geamie

După o baie înviorătoare
La Mamaia cea de vis
M-am sfătuit cu Mihaela
Să vizităm şi vechiul Tomis.

În grabă am plecat
Lăsând plaja arhiplină
Ajunşi la marele exilat
Satisfacţia a fost deplină.

După vizită şi resemnare,
Evocând al său trecut,
Ne-a apărut în zare
Un edificiu cunoscut.

Ne-am dat seama că-i geamie
Lăcaş islamic de cult
Şi unanimi în părere
La vizită am trecut.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taifas la vatră

- Vetă? Ascultă-mă şi să spui
Ce ştii despre Alecsandri,
A murit ori o mai trăi?
Spune-mi, fată, tot ce ştii!
El este de prin Moldova
Roman, cumva din Tutova
Cât era coasta de mare
O urca toată călare
Frâul c-o mână îl ţinea,
Iar cu cealaltă scria.
Când termina cu moşia
Era gata şi poezia.
A scris versuri bune,
Cetite de multă lume.
- De ce, Ioane, păcătuieşti,
Eu, bărbate, îs din Bulzeşti.
Cine o fi şi o mai trăi?
Nu ştiu, Ioane, ce să spui
Eu la şicoală l-am avut
Pe Gheoghe al lui Coşbuc

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei trecătoare

Aşa în trecere eu am văzut
O-nfăţişare dureroasă ce-a căzut,
Ea îmi păru cu mine rudă
De Dumnezeu adusă -
Dar a trecut şi-a dispărut.

Aşa în trecere eu am văzut
O-nfăţişare dureroasă ce-a căzut,
Şi m-a lăsat înmărmurit,
De parc-aş fi recunoscut
Iubita ceea din trecut
De-ar fi aici, dar a tăcut.

Comentarii

"Unei trecătoare" este o poezie mai puţin cunoscută a lui Georg Trakl, care nu a fost autorizată de el şi nici nu a fost introdusă în vreuna dintre cele două cărţi ale sale ("Poezii" şi "Sebastian în vis") cu toate că a apărut, totuşi, în 1909 în "Neuen Wiener Journal" nr. 5744 şi în nr. 242 din revista "Salzburger Volksblatt".
Trakl creează aici tema unei întâlniri întâmplătoare cu o persoană care este apoi stilizată o iubire inaccesibilă.
Spre deosebire de Petrarca, cel care a dezvoltat această temă ca model pentru literatura europeană în "Canzoniere", Trakl rămîne la o întâlnire care se încheie la timpul trecut şi relativizând în subjonctivul "de parcă". Această clasificare este întărită în mod semantic de definiţia "din trecut" şi de încălcarea trecutului simplu al întâlnirii prin recurgerea la "Iubita ceea din trecut / De-ar fi aici, dar a tăcut".

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!