Poezii despre sonor, pagina 2
Speranța
Încetișor, ninsori albastre
Își țese mrejile sonor
Cu perle, avântate-n zbor,
Ce mrejile prefac în castre
Iar castrele- n oștiri troiene,
Troienele în soi de dune,
Ce fac ca mrejile să sune,
Ca largul mării de sirene
Și tu te lași împresurat
De gravitatea bătăliei
Și de nisnsoarea albăstriei,
Speranțe scoase la mezat...
poezie de Iurie Osoianu (26 octombrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând
nu pot citi mai înțelept decât
în limba mea
faimoșii cuvântului au numit-o
patrie
comoară
duminică
seif în care țin valorile
cărți ofrande sufletului
nu pot scrie decât dintr-un
dor
sonor mugur înflorit
pe o creangă de cais
scrie mână
dreaptă
cu folos
minții și inimii
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aerul
Frunzele mă atrag spre ele violent,
copacii negri din toamnă,
sub ochiul lunii lent
refuzând să adoarmă.
Aud un ceas bătând în turn
ore în trecutul îndepărtat,
când frigul selenar, nocturn
îngheață-n aer, suspendat.
Și brusc trecutu-mi pare viitor
și urc spre secole latine
și-aud un ding, un dang sonor
al frunzelor foșnind prin mine.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți ofer un mărțișor
Micuț, sensibil mărțișor,
Ce dai în inimă fior,
Persoanei dragi ești oferit,
Ca un mic dar, neprețuit.
Simbol, ce-n suflet dai efect,
Ai primăvara ca subiect,
Rămâi ca gest al prețuirii,
Purtat în numele iubirii.
Ca vestitor fără sonor,
Ești oferit ca mic onor,
Lui Martie îi dai aspect,
Lansând un semn pentru respect.
poezie de Viorica Pop (14 februarie 2011)
Adăugat de Viorica Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Îngânare
Ziua-nfloreste-albastra, în noaptea din fereastră.
Zabranicul perdelei tresare-ncet și rece
Și, fragedă, lumina în sânul nopții trece.
Întregul cer se-aseaza la geamuri ca o glastră.
Mai treaz în cuibul lumii cu stelele-am durat
Și-am privegheat cu ele până-n apusul lor.
Mă simt mai tânăr parcă și parcă mai curat,
Că timpul curge-n jgheabul veciei mai sonor.
Când mi-a murit nădejdea și când a înviat?
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună!
Parfumul nopții ne vrăjește,
Miroase a tei și-a fân cosit,
Iar frunzele foșnesc șoptit,
Atunci când vântul le stârnește.
Răsare luna, zâmbitoare,
Și raza ei de-argint curat,
De sus, din cerul înstelat,
Răzbate până-n depărtare.
În grabă, greierii se-adună,
Cu țârâitul lor sonor,
Ca să ne spună "Somn ușor,
Vise plăcute, Noapte bună!"
poezie de Octavian Cocoș (5 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă cocoșii
Cântă cocoșii în miez de noapte,
Vestind că vine o nouă zi
Și ca un rege falnic,
Soarele din nou va răsări.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Ca să alunge întunericul din noi
Și să lase loc luminii
Care ne va scăpa de păcate și nevoi.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Cântecul lor sonor.
El trezește nu numai oamenii,
Ci și natura din somnul ei ușor.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cocorul
poetul ajunge
să scrie texte fără punctuație fără
majuscule diacritice
îndeajuns
el se bucură de cuceririle japoneze
în manciuria anului 2018
fără chinezi
(?!)
și ajunge
la o pace internaută, e
ternă, soră cu moartea
să scrie
ajunge doar puțin ridicat
dinspre umeri
ca un cocor prea deloc
mișcător și sonor
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt prea lucidă
Evei
Invoc Iubirea, căprioară încolțită de haitele incertitudinii
Cât de sonor răsună un vid interior,
Ca o iluzie izbita de zidul unei certitudini!
Ploi răzlețe mă spală de spaime atavice,
Sentimente nude aleargă zălude, creând ecou
Drogul speranței mă-nvaluie dulce... Dar,
sunt prea lucidă pentru vise...
Le alung!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul albinelor
Albinele-s laborator
De miere - dulce elixir,
Cu gustul lui îmbietor
Ce îl culegem în potir.
Gândesc mereu și mă tot mir
Că faptul nu-i întâmplător...
Albinele-s laborator
De miere - dulce elixir.
De intră cineva pe fir,
Devine roiul mai sonor,
În stare este de omor
Când hoțul vine musafir.
Albinele-s laborator.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!