somnul ratiunii naste monstrii

Somnul raţiunii

Dacă somnul raţiunii totdeauna naşte monştri,
voi vegheaţi-vă copiii: buni sau răi, sunt tot ai voştri!
Lumea este plictisită şi ai vrea s-o corectezi,
dar defectul e prea mare, tu prefă-te că nu-l vezi!
Te-ai ferit de duşmănie chiar de ai duşmani o mie,
crezând în prietenie, rău ţi-ai făcut numai ţie!
Nu ai bani, ai trebuinţe ce nu pot fi amânate,
ai contat prea mult pe vise şi promisiuni uitate.
Nu cheltui tot câştigul, păstrează pe mai târziu,
nu ştii ce-o să fie mâine în sufletul tău pustiu.
Bar, restaurant, hotel, cafenea - totu-i comerţ,
nu-ţi spori naivitatea, n-o obţii făr' să dai şperţ!
Şi umblând cu ochii-nchişi rişti să fii apostrofat:
- Hei, tu, cel cu capu-n nori! Cin' te crezi şi în ce sat?
Ca s-atingi un scop înalt viaţa-şi deapănă misterul:
juri strâmb să slujeşti dreptatea, minţi ca s-ajuţi adevărul!
Când triumfă nedreptatea, raţiunea-i netimbrată,
dreptatea, chiar după moarte, ar trebui reparată.
Istoria nu durează când armele ruginesc,
iar izvoare obosite adevărul istovesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul raţiunii naşte îngeri

Mă tot holbez la poză, nesătul
Şi mă întreb: ce să se fi-ntâmplat
De a dormit mai mult decât destul
Şi toată dimineaţa mi-a-ncurcat?

Căci, la-nceput, mi se părea că visul
Ce-a demarat în seara dinainte
Continuă şi am aici trimisul
Din Lumea-Pentru-Unii-Doar-Cuminte.

Păi – zău, aşa! – părea că e un înger
Cu aripile-ascunse undeva,
Cu buzele un roşu ca de sânger
În toamnă, nu mai zic... pe canapea.

Nu-mi aminteam, dar cred c-a fost o noapte
Activă rău, căci şi eu, obosit
Din ce-o fi fost pe-acolo, printre şoapte...
"Să-i fac o poză!" – brusc, mi-am revenit –

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi beţi

vanii dormeau somnul berii
într-o grămadă mări
cică nimeni nu putea trage
de timp (!?) - erau umbre
pe pământ -
mirosul berii se ridică din gră
madă şi plutea în tot parcul
o duhoare de bu
toiul somnului
era somnul greu
somnul berii
câteva sticle cu bere
jumătate pline
jumătate goale
păzeau somnul beţivi
lor nu le pasă (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad în somnul altor vremuri

Dintrtr-o parte a lumii
s-a răspândit o moarte ciudată
statornicită in lumea civilizată,
ceilalţi îi aşteaptă încă colţii,
distanţarea socială obligatorie şi tăcerea
e cel mai bun remediu,
însingurarea coboară sub piele
şi crestează muşchii cu durere

de mă simt ca o nălucă închisă
în ascunzişuri de ceară,

în zile şi nopţi fără cuvinte.

Buzunare goale, inima rămasă săracă.

Cad în somnul altor vremuri
cu teama înfăşurată în voal de mireasă
şi-mi vibrează în trup arterele primăverii
cu verdele şi albul

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frisoane

eram perna mâhnită
de
somnul raţiunii,
palpitaţiile,
tunetele&fulgerele prin norii de puf,
furtuna asta în oglindă,
capu-i peşteră de piatră coborând
pe fundul mării/malul cerului

râdeaţi de slăbiciunea mea;
ascuns în odihna zâmbetului
ca o pătură
peste frigurile lacrimilor
din tot corpul
geometric/lichid
vă simplificam logica
vă iubeam visele(!) nervilor voştri cochilii

apoi pietrele au rămas,
malurile s-au înverzit,

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa naşte geana luminii

În urma durerii,
Clipa naşte geana luminii.
În urma tăcerii,
vocea iubirii naşte
sensul purificat
al dorinţei de-a fi.
În urma umbrei secundei
se naşte poezia...
Lumină tandră
a fericirii cuvântului
alergând
în paşi de vals,
dăruind misterul
miezului universului.
Culoare şi sunet
împletesc şi lasă liberă să alunece,
spirala nesfârşitei geneze
a spiritelor,
libere să se scalde
în unda fericirii creaţiei

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară neagră - II

În cristalul morţii
Suntem fără dimensiune;
Ne încearcă spiritul raţiunii
Redeterminări de sens şi lume!...

Se dilată celulele fără contur
Neliniştea arde stări latente;
Fugim în graniţa celui singur
Trădând ultime reci sentimente!

Pământul alunecă sub noi;
Nu mai are abisul certitudine;
Ne încearcă spiritul raţiunii
Redeterminări de sens şi lume!...

Atomii se dizolvă în abstract!
Nu vom avea nicio înfăţişare!
Moartea se plimbă astăzi în frac;
Ne mai dă dreptul la o încercare?!

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revino

Prefă-te din piatra ce moare,
prefă-te din zmalţ de ruine,
prefă-te din cântec de sare,
prefă-te, revino la mine!

Te naşte din corturi de pleavă,
te naşte din plâns de jivine,
te naşte din beciuri de-otravă,
te naşte, revino la mine!

Apari din secunde cioplite,
apari ca din visuri străine,
apari de pe fluvii-mpietrite,
apari şi revino la mine!

Prefă-te din cremene udă,
te naşte din fum, pe coline,
apari când icoana asudă,
revino, revino la mine!

poezie de Dragoş Niculescu din Purgatoriu pentru sfinţi (2014)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-o linişte iubirea?

E-o linişte iubirea?
Mi-s pletele albite.
Şi tulbure mi-e somnul
Ca între două pite.
Nu ştiu: răsare iarba,
Mai curg pe văi izvoare?!
Departe eşti de mine
Cum Luna e de Soare.
Pier stele neatinse.
Noi stele se vor naşte.
Am cunoscut durerea,
Nu am ce mai cunoaşte.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Mademoiselle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Nu m-aş mai naşte aici
Decât dacă te-ai naşte
Din nou...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!