Serioase/triste despre solitar, pagina 2
Unui zgârcit
La mormântul solitar,
Noaptea - niște umbre-apar -
Hoții exhumează mortul:
Au aflat că n-a dat... ortul.
epigramă de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul - ca centru - resimte dublul tăiș al centralității sale: el e important și solitar. Marginalizează tot ce nu e umanitate și rămâne părăsit în pustiul excepției pe care o întruchipează.
Andrei Pleșu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decât prost în mulțime, fără vreun special dar, cu imoralitatea solidar, mai bine invidiat și solitar în castelul tău de cleștar.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Toate fenomenele juridice pot fi privite ca fenomene sociale, deoarece chiar un sentiment pur solitar de drept implică o latență a societății, un drept robinsonian nu poate fi de conceput.
Jean Carbonnier în Sociologie juridică (1995)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mormântul unui zgârcit
La mormântul solitar,
Noaptea, niște umbre-apar-
Hoții exhumează mortul.
Au aflat că n-a dat ortul...
epigramă de Efim Tarlapan din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În lacul trist și solitar
Tronează mândră luna plină
Ca o mărgea de chihlibar,
Expusă singură-n vitrină...
Pe malul lacului aștept ―
Aștept nebun să te arăți,
Cu drag să te mai strâng la piept
Ca-n alte dăți...
poezie celebră de Ion Minulescu din Corigent la limba română (1928)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu, neînduplecat în mândria lui singuratică, om superior în înțelesul inaccesibil gloatei, n-a avut nici un atom de cabotin în ființa lui. El niciodată nu a comis indiscrețiuni, ca un Emil Isac oarecare.
De ce dar să-i scormonim cu atâta înverșunare intimitățile?
Lăsați-l să se odihnească așa cum a trăit: solitar și departe ca luceafărul.
George Topîrceanu în Eminescu și epigonii lui
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea solitară
Oare de ce pasărea aceea decupată
În tăcerea însorită, albă și înghețată,
În zbor solitar de la est la vest,
Planând deasupra crestelor văii,
Pare simbol și mesager al unui trecut care mi-a aparținut
Și care și-a găsit tihna acum multe secole?
poezie clasică de Walter de la Mare din Lupa și alte poezii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din urmă
Poezie, poezie...
Galben, plumb, violet...
Si strada goală...
Ori asteptări târzii,
Si parcuri înghetate...
Poet, si solitar...
Glaben, plumb, violet.
Odaia goală...
Si nopti târzii...
Îndoiliat parfum
Si secular...
Pe vesnicie....
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gri
Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Și pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
"I-auzi corbii!" - mi-am zis singur... și-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca și zarea, gândul meu se înnegri...
Și de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!