social

Conflictele sunt necesare. O societate nu se poate maturiza fără un intens zbucium social. Doamne, lasă-i să se bată. Doar aşa vor deveni mai tari şi mai înţelepţi.

aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia ca fenomen social

Există proşti în lumea toată
Ce pier pe propria lor limbă,
Ei nu se termină vreodată
Doar că, din când în când, se schimbă.

epigramă de Eugen Albu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul matematic şi mensurabil e, fără îndoială, altul decât timpul social şi trăit. Pe acesta din urmă, îndeosebi, istoricul e chemat să-l observe şi să-l raporteze la durata obiectivă.

Al. Zub în Cunoaştere de sine şi integrare (1986)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofiţerul (speriat): Manipulaţi oamenii! Voi, scriitorii, sunteţi un pericol social! Avea dreptate, dictatorul!
Autorul: Gura! Dictatura s-a sfârşit! Acum e democraţie! Nu mai spui ce vrei tu! Spui ce vreau eu! Eu sunt poporul!
Ofiţerul: Carisma dumneavoastră se bazează eminamente pe tupeu!
Autorul: Ciocu' mic! Vei cânta după partitura mea!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveştile pastorului danez sunt parabole sentimentale, drese cu umanitarism şi cu puţină satiră socială. Aceste istorioare, fabricate de un predicator plin de bune intenţii şi creştine şi, cum am zice, înaintate, încântau burghezimea liberală de acum jumătate veac. Părinţii dăruiau copiilor cartea, plini de dulce împăcare în cugetul lor de oameni iubitori de progres moral şi social. Citind-o, guvernantele şi copiii se amuzau totdeauna cu profitabilă înduioşare.

începutul de la Încercări de precizie literară, Cenzurarea lui Andersen de Paul Zarifopol (1931)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

politică

Politica este arta de a transforma un grup social mare şi omogen în cât mai multe grupuri mici şi ostile, care se cred incompatibile şi care sunt incapabile să-şi vadă punctele comune. Politica este arta de a face din aceşti actori fără voie nişte regizori închipuiţi, care adoră travestiurile şi virtualitatea sau utopia, dar niciodată realitatea, pe care o consideră un afront. Politica este arta de a submina realitatea şi de a măcina, fără alt sens decât puterea, energia realului.

definiţie de Angela Furtună în La anul, la Ierusalim, o carte (2009)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jokerul (prin staţia de amplificare): În această seară veţi lua cu toţii parte la un experiment social. Cu ajutorul magiei benzinei şi a nitratului de amoniu, eu sunt gata să vă arunc pe toţi în aer până la cer. Dacă cineva încearcă să sară din feribot, veţi muri toţi. Fiecare dintre voi are o telecomandă... pentru a arunca celălalt feribot în aer. La miezul nopţii vă arunc pe toţi în aer. Dacă, totuşi, unul dintre voi va apăsa pe buton, atunci îi voi lăsa pe cei din acel feribot să trăiască. Aşadar, cine va muri: grupul celor mai căutaţi nemernici ai lui Harvey Dent sau cel al unor cetăţeni nevinovaţi? Alegerea vă aparţine... o, şi va trebui să vă hotărâţi repede, pentru că s-ar putea ca oamenii din celălalt feribot să nu fie atât de generoşi.

replici din filmul artistic Cavalerul Negru
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: Am vorbit cu Gigel, şofer la Salvare! Când va captura un accidentat serios, înainte de a-l duce la spital, vine cu el la noi, la redacţie...
Mişu: Eşti nebună? Îţi dai seama cât este de periculos?
Nina: Fii calm! Îl vom reanima aici, în secretariat!
Mişu: Imposibil!
Nina: Voi îl reanimaţi, iar eu îi voi lua un interviu, în exclusivitate...
Mişu: Şi dacă moare?...
Nina: De ce să moară, bre? Îi voi pune întrebări cât se poate de simple...
Mişu (apăsat): Şi dacă, totuşi, moare?
Nina: Pesimismul tău este demobilizator! (Tare.) Dacă moare, moare! A murit el Iulius Cezar! Au murit Alexandru cel Bun şi Mihnea Vodă cel Rău! A murit Bonaparte! Poa' să moară şi un pârlit de zidar! Moare şi gata! Oricum, Casa Naţională de Pensii a atras atenţia asupra unui nou pericol social: speranţa de viaţă în ţara noastră a crescut îngrijorător...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva: Un animal la casa omului înseamnă răspundere. Un animal într-o instituţie de stat capătă personalitate juridică... Presupune răspundere sporită. Mai ales în această nouă etapă de dezvoltare a societăţii civile... Când peste tot se vorbeşte despre drepturile animalelor... Desigur, câinele trebuie dus la doctor... Poate că a răcit... A stat mult pe covor... Dar nu e vina mea! Nu eu l-am pus să-şi aleagă această meserie... (Zâmbeşte). Fără îndoială, se va face bine... Doamna Merry iubeşte animalele la nebunie... (Pauză). Şi acum să recapitulăm: material de propagandă avem: pateuri, saleuri şi jeleuri... (Scoate un plic din buzunar). Avem şi stimulente în numerar! Avem şi sucuri naturale... (Priveşte spre Poporan). Din păcate, martirul meu încă doarme! E obosit! Cine nu-l înţelege este rugat să-i citească biografia. Cinci mandate de senator, cinci divorţuri, cinci procese de partaj... Un divorţ, la fiecare legislatură... Dar, trebuie să recunoaştem, poziţia aceasta de martir are mare priză electorală. Trezeşte compasiune şi respect, pe orice palier social. Cum să nu votezi un bărbat, care suferă atât de profund pentru binele omenirii?

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să curgă vinul!

În cupa opacă, de sticlă,
Un lichid vâscos cu miros de ambră.
Dintr-un ciubăraş picură vinul,
Perle limpezi, roşii.
Din dragoni fierţi şi rumenite păsări phoenix
Lăcrimează grăsimi de jad;
Paravane transparente, perdele brodate
Încadrează aceste adieri parfumate.

Sunaţi, trompete-ale dragonilor!
Răpăiţi tobe-ale aligatorilor!
Dinţi strălucind în cântec,
Talii zvelte dansând.
Mai ales acum,
Când zilele verzi de primăvară,
Se adâncesc în amurg,
Iar petalele florilor cad din piersici,
În rafale-învolburate roz.
Te rog acum din suflet, rămâi beat
Până la sfârşitul zilelor tale,

[...] Citeşte tot

poezie de Li He, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!