Epigrame despre singur, pagina 2

S-au plătit atâtea lefi,
Făr' să fi muncit cu spor,
Că au patruzeci de Şefi
Şi un singur muncitor!

Şef fiind, trăia ca-n rai
Dar avea un singur bai:
Nu ştia cum că şefia
Nu ţine cât veşnicia.

O viaţă-ntreagă m-am ferit
De drumul lung, bătătorit,
Dar azi mai am un singur dor:
Să urc Parnasul şi să mor.

Sub a soarelui căldură
Stă fătuca şi îndură,
Soţu-i mai băftos se pare...
Că stă singur... la răcoare!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzeul Simu-i lăudabil,
Însă defectu-i capital:
Are un singur Stoenescu,
Şi-acela nu-i original.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retractez cu bună ştiinţă
Ultima mea mare dorinţă:
Când se va cânta Troparul
Să fiu singur... cu groparul.

Voievodul nu învie
Şi îl înţeleg deplin
Că la-ntreaga Românie
Unu singur e puţin.

În amor, el e un as,
Ca deşi e tare mic,
Cu un singur "foc" ce-a tras,
E şi tata şi... bunic.

Straniu bilanţ
Cu "dulci" chemări:
Două cărări
Şi-un singur şanţ!

Cât a fost de mititel
A avut plenipotenţa
Că el singur, singurel,
Da studentelor... licenţa.

<< < Pagina 2 >

singur