Poezii despre sfarsit de an, pagina 2
Un sfârșit oarecare
Întrebarea așteaptă regretele trecute
din zările aglomerate de răspunsuri,
anagramate prin sita pleoapelor mute
hărăzite s-aducă inimii neajunsuri.
Răspunsul are însă piscurile obscure
plămădind întrebării simbolic așteptarea,
dar deschiderile se adorm cu o secure
care nu acreditează iubirea și marea.
Ideile latră în calendare cu frică,
arătând melancolia nerestaurată
lângă un sfârșit negru ghicit la o adică
de periferiile ce vor muri odată.
Se cuibărește un zăvor al începutului
înfășurat în lumina pusă pe plecare,
cu răspunsul venit pe calea infinitului,
e doar începutul unui sfârșit oarecare.
poezie de Constantin Rusu (octombrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avea un început
de sfârșit și ținea mult la el
nici nu-l afișa în public
era ca o iarnă humoreană
cu zăpadă grea pe străzile
orașului cu degetele înghețate
în moldova se termina subit
acest sfârșit
care mai mult era un început
de lepră și războaie
și mă uitam sfios adunând
dureri în colțul buzelor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a luat sfârșit
Mă dezobișnuisem de tine
Și te uitam încet-încet
Fără speranță sau regret
C-a fost sau că va fi mai bine.
Mă dezvățasem de mine chiar
Și mă-nchinam de plictiseală,
Făceam adeseori sminteală
Și rareori citeam un ziar.
Mi-a luat sfârșit această criză
Doar când un înger mi-a șoptit
Că Dumnezeu de n-a murit
Îmi pregătește o surpriză.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea bună vs cartea proastă
O carte sigur este bună
Când nu te-nduri s-o lași din mână
Și când, citind-o, negreșit,
Îți pare rău că s-a sfârșit.
O carte-i proastă, tre să știi,
Când zace mult în librării
Și-așteaptă tristă ca-n sfârșit
Să fie dusă la topit.
poezie de George Budoi din Cartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (9 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătălia s-a sfârșit...
Bătălia s-a sfârșit, soldatul
rămas pitulat într-o mască
Undeva departe pământul geme
Gata să urle, gata să nască.
Deasupra cerul gol și soarele
În jur câmpul gol și morții
Sufletele lor stau drepți și așteaptă
Să intre-n rai în fața porții.
Soldatul din mască vede o floare
Și vesel și-o pune după ureche
Ce mândră, ce pură e lumea
Ce rea, ce urâtă, ce veche
Bătălia s-a sfârșit, soldatul
Ridică fruntea să vadă iarba
Țiuie-un glonț rătăcit
Și-i sfărâmă tâmpla și barba
Deasupra cerul gol și soarele
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Revin
Revin cu gândul nerostit
Si-ncerc ca să te am aproape
Când ziua este spre sfârșit
Si picura a noapte
Revin dar niciodată-n faptă
De ce e oare atât de greu?
Afară primăvara-nalță
Culorile de curcubeu
Revin in gândul nerostit
Si nici nu ști ce rău imi pare
Acum când totul s-a sfârșit
Simt că sunt ruptă ca o floare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om s-apleacă peste margine
M-aplec peste margine:
nu știu - e-a mării
ori a bietului gând?
Sufletul îmi cade în adânc
alunecând ca un inel
dintr-un deget slăbit de boală.
Vino sfârșit, așterne cenușă pe lucruri.
Nici o cărare nu mai e lungă,
nici o chemare nu mă alungă.
Vino sfârșit.
Pe coate încă o dată
mă mai ridic o șchioapă de la pământ
și ascult.
Apă bate-ntr-un țărm.
Altceva nimic, nimic,
nimic.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1922)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La miezul nopții
A venit vremea-n sfârșit să înțeleg ce-i viața,
Nimic n-are sfârșit și totul începe de fiecare dată,
Iar marile victorii ce păreau atât de minunate
N-au fost, de fapt, câștigate niciodată.
Chiar iubirea, căreia-n mintea-mi casă i-am clădit,
E doar un oaspete prolific, întârziat confuz în drum,
Iar muzica, laudele prietenilor și râsul lor zglobiu
Nu-s cu nimic mai bune decât odihna mea de-acum.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de Autograf
Târziu a început
dimineața aceasta,
în care încerc să imprim
litere pe sufletul tău...
Târziu acest zgomot
de suflet
m-a trezit
din visul în care
tu rătăceai
în orașul construit de tine...
Târziu am început să mă cunosc
printre miile de suflete
care pretindeau a fi
ale mele...
Târziu acest autograf fără anotimp...
Sfârșit de Autograf...
[...] Citește tot
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (4 aprilie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit nu va fi...
Tot ce am țesut pânză nu este ci mai degrabă intrigă
de-aceea calea lor duce în iad
unde nu este nici pâine nici sare.
Orgolile noastre trebuie înfrânte-n armuri
umilința sărută sufletele înnegrite
și uită punând lumina să vegheze.
Sfârșit nu va fi fără păcat, fără umbre,
nimeni nu poate să iese din piele
mai mult decât trupul de lut.
Înțelept sunt al cuiva
care mă smulge din mine și mă iartă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (15 mai 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!