saturn

De dragoste

Iubita mea şi-a pus o mască de femeie bătrână. Mă încearcă, desigur!
Dar eu ştiu că fruntea veştedă a femeii ce stă la masă alături de mine e a fetei pe care am dus-o într-o zi de primăvară la altar.
Aşa că o întreb, glumind ca pe vremuri:
Ce zici de o plimbare cu pasul până la marginea galaxiei?
Numai să nu întârzii la doctor! zice ea cât se poate de serios.
Da de unde! În mai puţin de o sută de mii de ani lumină suntem înapoi!
Atunci merg, se ridică ea de pe scaun şi, punându-şi inelul lui Saturn
pe deget, se îndreaptă, cu spinarea uşor îndoită,
spre uşă.

poezie de Ştefan Mitroi
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paznicii

Înaltă conexiune,
Gardă eficace nunţilor,
Drum şi Carte:
Pentru sumbrul rac al lui Marte,
Pentru Jup
- Acel Trup –
Saturn centurat în aparte,
Uran ca un tiv,
Neptun aditiv;

Cădelniţare în cor a nunţilor,
Din zece Lune, în rampă,
O foarte cerească şi amplă
Mătanie a Frunţilor!

Salut de pe scară de noapte,
La sceptrul seral,
De trei ori spiral:
Al lumii râu static de lapte;

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Barbu din Uvedenrode
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paznicii

Înaltă conexiune,
Gardă eficace nunţilor,
Drum şi Carte:
Pentru sumbrul rac al lui Marte.
Pentru Jup
- Acel Trup -
Saturn centurat în aparte,
Uran ca un tiv,
Neptun aditiv;

Cădelniţare în cor a nunţilor,
Din zece Lune, în rampă,
O foarte cerească şi amplă
Mătanie a Frunţilor!

Salut de pe scară de noapte,
La sceptrul seral
De trei ori spiral:
Al lumii râu static de lapte;

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castel sclav timpului

Îmi tăiam trupul cu condeiul
Răsfirându-mi crud mercurul
Se aduna într-o urmă nebunul
Pe unde sfinţise-i tu nisipul

Dezgheţat de tine dintr-un
castel de privire saturn
din zeroul absolut chiaun
într-o rouă cu care atârn

pe geana ta adormită
ce-mi lasă inima uimită
dărmându-i câte o stalactită
când răsfiri bucla de heruvimă

ca o adiere de boare lină, marină
in carapacea inimii, perlă divină
a oceanului stelar, tu rouă de quasar
ce te topeşti în abur de lumină

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tempus edax rerum

îmi pare rău
că timpul trece
aş lua clepsidra
ca s-o sparg
m-aş avânta
în mare-n larg
în universul
cel pribeag
şi pe inele de saturn
mai melancolic
mai nocturn
aş hoinări
ca un nebun
cu cheia cerului
la mine
aş opri timpul
dinadins
cu harul
care m-a cuprins
m-aş ridica

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2 martie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 98

Departe-am fost de tine-n primăvară
Când mândru' April, cu haina lui bălţată,
A întinerit tot ce era pe-afară,
Pe când Saturn râdea cu faţa-i toată.
Însă nici cânt de păsări, nici vreo floare
Din cele cu parfumuri diferite
Nu mi-au rostit poveşti încântătoare,
Ca să le smulg din locuri însorite.
Nici crinul alb nu mi-a adus uimire,
Nici trandafirul roşu la culoare,
Pentru că-ţi semănau bine la fire,
Căci le erai model şi desfătare.

Dar îmi părea că-i iarnă fără tine,
Iar ele-s umbra ta în ochi la mine.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare de ninsoare

În noaptea nopţii-n lună plină
Fac saltul nalt, ca de felină,
Mă prind cu dinţii de Saturn
Şi-apoi, ca orice taciturn,
Aştept o dimineaţă lină.

În ziua zilelor mai vechi
Ţineam la gât stele perechi,
Acum ninsorile mă-ndeamnă
Să mă desprind suav de toamnă,
Să-mi cânte viscol în urechi.

Şi în secunda cea mai mare,
Care apare şi dispare
Din ceasul care-mi sună trist,
Mă voi lupta c-un sunetist,
În iarnă, viscol şi ninsoare.

Şi-n ora orelor târzii,
Cu minutare sidefii,

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul din grinzi

sunt în purgatoriu mă-ndrept spre lumină
exersând iubirea ca pe un mod de viaţă
crezând cu demnitate în crucea divină
raze de zâmbete port mereu pe faţă

uneori mă simt clopotul din turn
chem la rugăciune lumea mea mireană
stând mereu de veghe ca planeta Saturn
la armonia lucrurilor pe pământul strană

întorc cuvintele pe toate feţele
până când vor apărea nişte oglinzi
să se oglindească-n ele toate stelele
care trimit aleanul pentru suferinzi

vreau să piară din lume urile belelele
cântecul meu răsună ca toaca în grinzi

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cub

aripi de carton colorat auriu
burta lipită de peretele dinspre mâine
pieptul tras pe roată – inelul lui Saturn…
un ochi spre înăuntru, celălalt spre afară – albi…!
şuviţe subţiri, violet, se preling din ochiul gurii pătrate
de la zâmbet cubic, zahăr cubic, expiraţie cubică…
picioarele răsucite cu tălpile înfipte la centură
precum două pistoale
fruntea semănând tot mai mult cu un pod – în juru-i
ceţuri şoptind
o aripă mişcată de vânt aici
o alta acolo – zbor prelins
pe zid în lungul lui, pe muchie…
dâră aurie: pătrăţele, cuburi mărunte crescând
pulsând

din cub mă voi preface iar în sferă
oare?!…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glonţ de apă

Îndrept pistolul, saturn sunt iară..
Spre frunte sau spre sătuii ochii
Să ucid gânduri de tară
Sinucigaşe cu fad deochi

A celui ce am fostu-mi ieri
Să văd alt tunel de armă
In care viaţa ne încarcă
Şi ne promite reînvieri..

Şi, ahh, ce rece este glonţul
Izbit ca un val ce-mi sapă
Abisul dimineţii din somnul
Trezit cu un pistol de apă

Uitat de un copil adormit
De mult pe o policioară
De răsărit, închis, închircit
In zâmbetul de odinioară

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!