rostul

Rostul înţelepciunii

Înţelepciunea o slăvim pe drept
Dar în zadar îi căutăm vreun rost:
E greu să fii atât de înţelept
Încât să nu se vadă că eşti prost.

epigramă de Ion Diviza (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini la nivel înalt

Rătăcitor, prin munţi, pe creste
În viaţă nu-şi găseşte rostul
O face uneori pe prostul
Sau.. poate chiar aşa şi este?!

epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bag seama că modesta haină preoţească de odinioară era de camuflaj, fiindcă văzându-i pe capii Bisericii noastre Ortodoxe în orbitoarele lor hlamide bătute în aur şi pietre scumpe mi-e cât se poate de clar că rostul lor e ca diavolul să îi ia mai uşor în cătare.

finalul de la În cătarea diavolului de Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înrolat în viaţă

De-aş fi Eminescu oare

m-aş mai naşte dintr-o floare

sau aş sta cuminte-acasă

altora nu prea le pasă

De români şi România

ocupă-se netrebnicia

nu c-am fi popoare dure

doinele ce pot să-ndure

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme 00 (13 ianuarie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Examen la teatru"

Georgică fiul silitor,
Râvnea din sufletu-i curat
Să intre-n lume om titrat
Sau mai precis, un bun actor
Şi dând examen, silitor,
Să-şi vadă visul a-ncercat
Iar soarta s-a înduioşat,
El reuşind triumfător
Dar bietul nici nu a ştiut,
Succesului cam care-i "costul"
Doar proful, mult satisfăcut,
Găsise reuşitei rostul:
-Niciun actor n-am cunoscut,
Să poată face-aşa pe prostul!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui de pom şi pui de om

Un sâmbure de pom
Prinde viaţă din pământ.
Din pântece, pui de om
Către viaţă-şi ia avânt
Când puiul de pom prinde rădăcini,
Puiul de om se joacă prin vecini.
Când puiul de pom, drept se înalţă,
Puiul de om se-alintă şi se răsfaţă.
Când puiul de pom prinde să rodească,
Puiul de om începe să iubească.
Când puiul de pom rodeşte din plin,
Puiul de om îşi făureşte destin.
Când puiul de pom nu mai este pui,
Puiul de om îşi construieşte rostul lui.
Când fostul pui de pom nu mai rodeşte,
Atunci, puiul de om, îmbătrâneşte.
Când timpul pentru fiecare a trecut,
Pomul este vreascuri, iar omul... a tăcut.

poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rostul tuturor lucrurilor

Nici oţetul nu e miere,
Nici lămâile nu-s mere,
Însă, ştie şi un prost,
Toate au pe lume-un rost.

Într-un ceai nu pui, monşer,
Sare, usturoi, piper,
Hrean, boia, ulei, muştar,
Nici oţet, ridichi, mărar.

Nu se pune niciodată
Usturoi în îngheţată,
Şi, desigur, nu se poate
Îngheţată cu tomate.

Din cartofi nu faci compot
Şi nici ceai din antricot;
Nu pui ceapă-n ciocolată
Şi nici miere în salată.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă femeilor

Prinos de dragoste v-aducem vouă
Noi, cei prozaici şi neîndemânatici
Şi admirându-vă, o, stropi de rouă,
Ni se-ntăresc atâţia muşchi somatici...

Noi, sexul tare, cum ne place-a crede,
Că suntem, singurii dintru-nceputuri,
Al vostru ochi de acvilă de ne vede
Ne înmuiem şi ne simţim rebuturi.

Şi totuşi, lângă voi ne aflăm rostul,
Dar ne consideraţi, vai, ce păcat,
Un ne-nsemnat apendice al vostru,
Zbătându-se-n acest Matriarhat.

"Corniţe" tari ne alipiţi pe frunte,
De... ea uitaţi doar când păşiţi pe punte
Ş-apoi, mieroase, cu seninătate,
Ne cereţi mostre de fidelitate.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ghe. Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepţie politică

Cum merg toate azi în ţară
Ca la balamuc, pe roate
Strâmbe, şui, cu scârţ, pătrate,
Mă gândeam aşa,-ntr-o doară:

Dacă au partid şi foştii,
Lăutarii, papagalii,
Verzii, rromii, panglicarii,
S-aibe un partid şi proştii,

Fi'ndcă, pe bună dreptate,
Câţi suntem făcuţi grămadă,
Plus, câţi dau în gropi pe stradă,
Am fi în majoritate,

Şi-n mod cert, şi prin urmare,
Vom schimba fără excepţii,
Tot ce au promis destepţii,
De când sunt la guvernare,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!