rime foaie verde saramura

parvenit

Parvenitul

E-un tip fălos ce nu se pierde
Şi-i pare viaţa mult prea scurtă;
Îl strigă unii "burtă verde",
Dar câţi nu-l mângâie pe burtă?

definiţie epigramatică de Dimitrie Jega din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământ (vezi şi Terra)

Pământul este un pepene verde, care deja s-a copt şi i-a crăpat scoarţa, iar din burta lui a ţâşnit apa, formând mările, oceanele lumii şi separând continentele, astfel ca oamenii diverselor popoare să aibă unde pescui şi face baie şi să nu trăiască toţi grămadă, ci să se vadă mai răruţ, că-i mai drăguţ.

definiţie de Mihai Cucereavii (14 februarie 2014)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

mamă (vezi şi maternitate)

Mama este

Mama este raiul ce ades suspină,
Lacrima-i curată e prosop de vină,
Mama este cerul cu steluţe dalbe,
Înger de lumină gândurilor toate.

Mama este chipul zorilor albaştri,
Ce la cap veghează visul printre aştri,
Mama e culoarea cerului senin,
Miere-n supărare - veacuri de pelin.

Mama este viaţa fremătând în palme,
Dorul şi iubirea-n lumile de cazne,
Mama este setea ce tăcut se-adapă,
Liniştii de prunc - nesfârşită apă.

Mama este soare, chipul de lumină
Ce ne intră-n suflet şi nu are vină,
Mama este câmpul plin de verde iarbă,
Mama este neaua serilor de iarnă.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe A. Stroia (2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!