Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

referi

Replici despre referi, pagina 2

Valeriu Butulescu

Nina: Am impresia că te doare capul!
Mișu: Capul? (Duce mâinile la ceafă). Te referi cumva la capul meu, proprietate personală? Nici măcar nu-l simt! (Disperat). Ajută-mă, Nina! E cinci și jumătate! Cititorii așteaptă! (Plânge.) Mi-am pierdut capul...
Nina (îl mângâie): Stai liniștit! Un gazetar deștept se descurcă și fără cap!
Mișu: Dar eu am nevoie de cap! Sunt cap limpede! Trebuie să termin ziarul!
Nina: Ziarul nostru, oricum e terminat... Ne-au mai rămas șapte abonați...
Mișu: Minți! Cititorii noștri sunt afară! Îi auzi cum freamătă?...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de (2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Joey: Știi, nu cred că mai e o idee bună să dorm cu tine!
Dawson: Nu, nu știu. Oh, haide. Dormi cu mine de când aveai șapte ani. E sâmbătă seara.
Joey: Lucrurile se schimbă, Dawson. Evoluează.
Dawson: La ce te referi?
Joey: Nu era nicio problemă să dormim împreună când eram copii, dar acum avem 15 ani.
Dawson: Aha.
Joey: Și suntem liceeni de luni?
Dawson: Aha.
Joey: Și am sâni!
Dawson: Ce?
Joey: Iar tu ai organe genitale.
Dawson: Le am dintotdeauna.
Joey: Dar acum sunt mai mari.
Dawson: De unde știi tu?
Joey: Degete lungi. Trebuie să plec.

replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Joan Brandwyn: Am să-ți spun un secret. Am fost admisă mai devreme la Facultatea de Drept de la Yale.
Betty Warren: Unde? De ce? Tu nu îți dorești să devii avocat!
Joan Brandwyn: Poate că îmi doresc.
Betty Warren: Tu care nu îți schimbai tipul de cremă fără să mă întrebi, acum ai aplicat la Drept?
Joan Brandwyn: Fără să clipesc. Noi nici nu credeam că voi reuși.
Betty Warren: La cine te referi când spui "noi"?
Joan Brandwyn: La domnișoara Watson. Practic ea a completat formularul de înscriere în locul meu.
Betty Warren: Cred că glumești. Ce drept avea? Tu urmează să te căsătorești!
Joan Brandwyn: În primul rând, pe degetul meu nu se află niciun inel. În al doilea rând, pot să le fac pe amândouă. Chiar pot!
Betty Warren: Ești atât de aproape de a obține tot ce ți-ai dorit vreodată. Și atât de aproape să pierzi totul.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: "Nemilosul" și "Temutul"... Ar fi de preferat compania lor decât prietenia mea?
Lia: Da! Măcar poreclele lor exprimă clar ceea ce sunt ei; în cazul tău, "Don Juan" – nu e foarte relevant... Dar dacă te rezumi la partea cu condusul acasă, poți avea șanse; numai dacă nu cumva ai pe altcineva în vedere pentru seara următoare...
Lucian: Te referi la Maria?
Lia: La ea sau la oricare alta...
Lucian: Prefer compania ta; fără body-guarzi.
Lia: Se pare că ești norocos; obții ceea ce îți dorești.
Lucian: De obicei, da; pentru că sunt perseverent, nu mă las învins așa de ușor... Cât despre seara trecută, cu Maria...
Lia: N-am nevoie de explicații.
Lucian: Dar eu vreau să-ți explic.
Lia: Deci, de la ea ai papagalul?
Lucian: Da; mi l-a lăsat mie... E tare drăgălaș. Și mi l-a lăsat doar pentru că așa a vrut el, Rikky. Dacă nu crezi ceea ce ți-am spus, poți chiar verifica.
Lia: Nu-i nevoie.
Lucian: Doar dacă nu mă crezi.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nick: Păi... Pe sora mea a sărutat-o!
Maria: Pe sora ta?! Pe care dintre ele?! De fapt, le-a sărutat pe amândouă! Dar, dacă te referi la Ly, situația era diferită. Încerca să-i dovedească astfel ceva. Desigur, nărodul n-a ales cea mai potrivită cale pentru a-i dovedi, însă... Mihai nu s-a supărat, în cele din urmă a înțeles totul, ai văzut.
Nick: Pentru că el nu s-a nimerit să fie acolo, de față, când s-a întâmplat. În plus, ei sunt colegi, prieteni...
Maria: Așa-i, Mihai nu s-a nimerit să fie acolo, dar chiar dacă ar fi fost de față, tot ar fi înțeles în final...
Nick: Poate că Mihai ar fi înțeles, dar eu nu sunt ca el. Eu nu pot înțelege.
Maria: De ce nu? Străduiește-te! Chiar și Lia, sora ta, care i-a surprins atunci, a înțeles. De ce nu și tu?
Nick: Lia... E adevărat că și ea a înțeles, dar după cum ai spus, situația e diferită, foarte diferită, pentru că... Adevărat, ele îmi sunt amândouă surori, dar... La naiba, tu ești soția mea! Adică, știu că nu e nimic oficial, sau legal, cu acte și ce-ar mai trebui, dar... Asta nu schimbă cu nimic situația! Adică... Eu... Te iubesc... Și... Și...
Maria: Nick, dragul meu... Și eu te iubesc, prostuțule! Nu știai asta?! Te iubesc. Mult, foarte mult! Legal, oficial... Hmm; nu contează!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Joe Bradley: Cât ar valora un interviu adevărat cu această femeie?
Domnul Hennessey: Te referi la Alteța Sa?
Joe Bradley: Cu siguranță nu mă refeream la Annie Oakley, la Dorothy Lamour sau Madam... Cât ar costa?
Domnul Hennessey: Ce-ți pasă ție? Ai atât de multe șanse să faci asta ca...
Joe Bradley: Știu, dar dacă aș reuși, cât ar valora?
Domnul Hennessey: Ei, bine, o simplă discuție despre lumea în care trăim probabil că ar valora vreo 250. Desigur, părerile ei despre modă, ar valora mult mai mult, poate chiar o mie... de dolari.
Joe Bradley: Dar eu vorbesc cu ea despre părerile ei în materie de orice. Dorințele secrete ale unei prințese. Gândurile ei cele mai ascunse, dezvăluite reporterului tău personal, într-un interviu intim și exclusiv. (Șeful său rămâne cu gura deschisă la gândul unei astfel de posibilități.)
Joe Bradley: Nu prea îți e de folos, așa-i? M-am gândit eu că n-o să-ți placă.
Domnul Hennessey: Vino încoace. Presupun că ai discuta și despre aspectul emoțional, nu?
Joe Bradley: De fapt numai despre asta e vorba.
Domnul Hennessey: Și vei face poze.
Joe Bradley: S-ar putea. Cât valorează?
Domnul Hennessey: În mod special un astfel de articol ar valora chiar și cinci mii de dolari pentru orice ziar.
Joe Bradley: Ai spus cumva cinci mii? Vreau să îmi promiți asta și să dăm mâna.

replici din filmul artistic Vacanță la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Eu nu sunt indispusă, dar tu încă pari a fi. Tot n-ai de gând să-mi spui ce anume te preocupă?
Lucian: Ah... Bine, am să-ți spun. Doar știi bine că n-am nimic de ascuns; mai ales fața de tine. Deci, în primul rând, ar fi blondul...
Lia: Blondul? Te referi cumva la tatăl tău?!
Lucian: Da, evident, acel blond.
Lia: Și ce legătură ar avea domnul Enka Iulian cu starea ta de indispoziție?
Lucian: Păi; mă gândeam la el, la calmul lui imperturbabil și-mi imaginam că-n astfel de momente mi-ar prinde bine și mie să pot fi așa, ca el; să am măcar un dram din calmitatea lui. În plus, deși nu-mi face plăcere să recunosc, mi-e foarte dor de el; cu adevărat. Mult...
Lia: Normal să-ți fie dor de dânsul.
Lucian: Poate... Probabil și din cauză că mâine, 15 octombrie, e ziua lui de naștere.
Lia: Deci, asta era; ziua dumnealui.
Lucian: Exact! Împlinește 57 de ani; blond enervant... La naiba! Acum devine și moș!
Lia: Luci...!!!
Lucian: Ce-i?! N-am greșit nimic! Chiar e blond, enervant și moș, dar... Îl iubesc mult de tot și mi-e tare dor de el; aș fi vrut să-i fi spus asta și când eram acasă, însă... Nu prea procedam deloc astfel.
Lia: Sunt sigură că domnul Enka știe că totuși ții la dânsul, în felul tău.
Lucian: Mda, în felul meu... Sper să știe; blondul meu cel enervant...

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mikey, DJ-ul de la radio: Care este asemănarea dintre noua ta melodie și clasicele tale creații mai vechi?
Billy Mack: O, haide, Mikey, știi și tu la fel de bine ca mine că melodia e o porcărie. (Râde.) Dar n-ar fi grozav dacă anul ăsta de Crăciun numărul unu în top să nu fie un adolescent îngâmfat, ci un fost dependent de heroină care încearcă cu orice preț să revină? În ziua de Crăciun toți cântăreții ăștia tineri o să aibă lângă ei în pat o tipă bună și eu o să fiu în vreun apartament amărât cu impresarul meu, Joe, cel mai urât om din lume, și o să mor de ciudă pentru că nu am câștigat nimic din afacerea asta. Așadar, copii, dacă mai credeți în Moș Crăicun, la fel ca unchiul vostru, Billy, cumpărați-mi porcăria asta nenorocită de album. Și bucurați-vă în mod special de momentul de o incredibilă lipsă de finețe în care încercăm să înghesuim încă o silabă în versul al patrulea.
Mikey, DJ-ul de la radio: Cred că te referi la "Dacă iubești Crăciunul..."
Billy Mack: "Vino aici și lasă să ningă...?" Au!
Mikey, DJ-ul de la radio: Așadar, îl avem alături de noi încă o dată pe autorul melodiei de Crăciun de un neașteptat succes aflată pe locul întâi în topul de anul acesta, "A venit Crăciunul". Mulțumim, Billy. Imediat după, știri. Primul ministru are deja probleme?

replici din filmul artistic Pur și simplu dragoste, scenariu de
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Level 4: Love Actually" de Richard Curtis este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -52.20- 33.93 lei.
Cornelia Georgescu

Lia: Totuși, nu pricep de ce s-ar fi interesat de mine...
Dora: Nu pricepi? Poate că... Te iubește. Altfel de ce s-ar fi interesat? Gândește-te, Lia! Nu-i ești deloc indiferentă. Am remarcat asta la el. Să fi văzut ce bucuros era când a aflat că n-ai nici un prieten.
Lia: Nu mai spune! Era bucuros?
Dora: Foarte. Atât de bucuros, încât m-a sărutat.
Lia: Poftim?!
Dora: Doar pe obraji, fugitiv, năroado! Cred că n-o să mai spăl niciodată locul în care buzele lui mi-au atins obrajii...
Lia: Ah... Ce tupeu pe el! S-o interogheze pe cea mai bună prietenă a mea... Ce-și închipuia că o să afle despre mine?
Dora: Nu-mi dau seama ce... Dar tu ce intenționezi să faci în legătură cu chestia asta?
Lia: Probabil că, deocamdată, nimic.
Dora: Deocamdată?!
Lia: Desigur, deocamdată. Pentru că, dacă el a îndrăznit să te interogheze pe tine, eu îi voi întreba pe prietenii lui cei mai buni despre el, iar spre deosebire de el, am avantajul că aceștia participă la misiune.
Dora: Te referi la...
Lia: Alexandru Ștefan și Nistor Harris, geneticianul și geograful. Ei sunt prietenii lui cei mai buni, de destul de mulți ani. Doar să le câștig puțin încrederea, simpatia și... 13 ani; am destul timp să aflu cât mai multe amănunte picante de la ei doi despre Don Juanul nostru. Și tot spre deosebire de el, chiar am ce afla.
Dora: Chiar vei proceda astfel?
Lia: Bineînțeles. De ce nu?
Dora: Nu știu, Lia. Nu mi se pare corect.
Lia: Ba e foarte corect. El de ce să se intereseze despre mine și eu despre el nu?

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

To Kuny: Încă nu m-ai lămurit. Deci, ce-ai făcut după ce ai plecat de la mine? Unde ai fost și ce s-a întâmplat atât de grav, încât te-a tulburat atât de rău?
Nick: Păi, mai întâi am trecut pe acasă, să văd dacă Maria era acolo, dar ea nu ajunsese încă, așa că m-am îndreptat spre nava lor, "Pacifis", presupunând că o voi găsi acolo, cu păianjenul acela mititel, Ema.
To Kuny: Și nu era acolo?
Nick: Ba da, era... Încă era acolo. Dar nu cu păianjenul, nu cu Ema. Ci cu el, în brațele lui... Așa i-am găsit când am intrat în navă, îmbrățișați.
To Kuny: Îmbrățișați?! Pe cine, dragul meu?
Nick: Păi... Pe ea și... pe el!
To Kuny: Ea?! Probabil te referi la încântătoarea ta soțioară. Și el?! Probabil Lucian, tânărul lor comandant.
Nick: Exact, ei... Ei doi... Nu mi-aș fi închipuit niciodată așa ceva!
To Kuny: Deci, asta e problema ta... Și tu ce-ai făcut?
Nick: Nimic, ce era să fac?! La început nu-mi venea să cred că ar fi adevărat, speram să mă înșel. Câteva clipe n-am putut schița nici un gest, de parcă amuțisem. Rămăsesem blocat. Când m-au văzut, au tresărit amândoi și s-au îndepărtat brusc unul de altul. El a încercat să-mi explice ceva, de parcă ar fi avut ce, cum că n-ar fi ceea ce părea, dar nu l-am ascultat. N-aș fi putut suporta să-i aud motivațiile. Eram prea supărat, nervos. Am ieșit cât am putut de repede și... Cam asta ar fi tot. Am ajuns aici, la tine, deși nu-mi dau seama cum sau de ce. Eu nu intenționam să vin din nou aici.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook