radio

Numărătoarea

nu am simţit singurătatea care a urcat ca seva şi m-a ros pe dinăuntru
mi-am aşezat pantofii pe raft să termin
cu mersul pe sârmă
şi să consum resturile timpului
precum coaja unor copaci mestecată
de bivoli de apă

la radio se anunţau atentate eram nesigură între locuri comune
ca într-un carusel moartea se învârtea
pe lângă leşuri
lumea aceasta era vie avea ochii deschişi sub valuri
singură eu număram columbi nopţi arse zile limpezite cristale...

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaƫa pe o plută, Jurnal...

........................................
A mai trecut un val...
Îl admirasem îndelung,
aproape ne-am îndrăgostit,
ştiam că va veni,
dar nu chiar acum,
visasem un alt drum...
Evident ne-a răsturnat,
cu tot cu ideile noastre
şi bagajele de strânsură,
şi-atunci am constatat
mica eroare de direcƫie,
acea greseala repetată,
care ne ducea spre alt tărm...
............................................
Micul radio subacvatic
pe ultima liniuƫă de baterie
anunƫa delirant:
"s-a mai scufundat o plută,
era tot neautorizată,

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri

vreau sa scriu despre
moartea banalitatii
despre incretitura
rochiei tale despre
picioarele de lemn
ale calului troian
despre mumiile
receptionand undele
radio vreau sa ating
privirea caprioarei
somnul lacului
fara fund sa-ncerc
sentimentul de-a
nu-mi fi rusine ca
sunt om... corabia
cuvintelor tale arunca
ancora in marea
epidermica cucerind
celula dupa celula
ca apoi argonautii sa

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Mitrut
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul

Am găsit scrisoarea într-o cutie de carton,
Istorie comună. Am citit cuvintele.
Cerneala era cafenie şi estompată, hârtia uscată
După trecerea-atâtor ani.
Era scrisoarea unui soldat, de pe front –
Îşi exprima iubirea şi dezamăgirea
De a nu fi primit permisie. E anulată deja, scria el.
Norocul meu e pe fundul mării.

Afară soarele era fierbinte, iar lumea se-arăta luminoasă;
Am auzit muzică la radio, cineva a râs.
Nu cânt, nu râd, nici nu sunt îndrăgostit de soare,
Iar în tăcerea camerei mă gândesc la el,
La tatăl meu ucis – şi la alţi oameni
Care şi-au găsit norocul pe un fund de mare.

poezie de Clifford Dyment, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ani despletiţi

Îţi răsucesc manşeta părului doar
doar ajungem să ne sincronizăm inima la secundă
în timp ce la radio din coaja lunii
mănâncă zgribulită fără frecvenţă o undă
ne sar anii pe geam şi se lovesc de parbrizele copacilor
unii rămân agăţaţi de rufele frunzelor
alţii de gard unde râd ochiurile împletite
din sârmă nevinovată
Foamea a căzut de pe masă
împinsă de migraţia faptelor
a trecut de amiază şi îngerii mănâncă
la cantină gamelele înflorite
îţi scriu pe spate cu degetul
o scrisoare de adormit
în timp ce ai să stai trează
la coada degerată la despletit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii albastre

aspiraţii se dilată pe sfera albastră
gânduri cristalizate le transpun poeme
zori prietenoşi pătrund pe fereastră
la radio se-anunţă minunată vreme.

mi-am aţintit privirea spre zbor
corpul vibrează ca struna de vioară
aş vrea să am şi eu aripi de condor
să plutesc pe ceruri din zori până-n seară.

mă bucur de avânturi de libertate
pot să-mi imaginez farmecul vieţii
sentimente se desfată în seninătate
cuprind şi noaptea albastre reflecţii.

anotimpuri mă seduc prin vastă claritate
poeţii visători ştiu să-mi ofere lecţii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea aude

deep purple şi trag
pe un drum lateral
şi îngust de ţară
totul e ca naiba cu fata
care-şi arată portjartierul
bat în torpedou cu degetul
acum e highway star la radio
marfă rock în biata mea
dacie cu faruri sparte
de aurolacii din cartier
damful de coco chanel
stârneşte gastrita
o potolesc cu whisky
şi simt usturimi pe esofag
umbrele dispar printre mărăcini
am citit poezii despre floarea
de scaieţi obişnuite cu praful
rimelul fetei curge pe toată faţa
mă gândesc la scaieţi
bordul maşinii miroase a pin

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte miroase galben-auriu

dacă vrei poţi să arunci la gunoi zilele în care ai fost puţin tristă, bijuteriile, aparatul de radio, rochiile transparente, tv-ul, pantofii cu tocuri, computerul, nopţile în care ai făcut dragoste degeaba sau
orice alt detaliu care te-a făcut să crezi că nu, nu ai fost vreodată singură
sparge femeie în astă noapte fereastra
ca şi cum ţi-ai sparge în sfârşit ochii
nu plânge
aşează-ti frunze lungi, flori galbene-aurii sau albe-n păr
te culcă de ţi-e somn

ar fi de-ajuns o singură sămânţă de Sânziană-albă
pentru ca tu să scrii într-o noapte primul poem de dragoste

poezie de Lavinia Micula
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu

poeziile pe hârtie creponată
ca vedetele de la televizor
văzute cu ochelarii cu lentile fumurii
asta e un moft inexplicabil
torn puţin sirop
să ungă sufletul cititorilor
pun cu nemiluita să fie
delicios de lacrimogen
sarea şi piperul negru
la urmă amestecăm cerul
albastru marea neliniştită
de vânturile trase de alţi poeţi
vedete de la radio
un trandafir roşu şi o şoaptă
o adiere de toamnă răstoarnă
un vers alambicat
fumez pipă în faţa caietului
scriu ordonat fără să recitesc
mă tem să nu mă descurajez
simt că poemul e lovit de monotonie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa mea

Tu ma iarta, o, ma iarta,
Casa mea de huma, tu,
Despre toate-am scris pe lume,
Numai despre tine nu.
Sa-ti trag radio si lumina
Ti-am fagaduit candva
Si ca fi-vom impreuna
Pieptul meu cat va sufla.
Dar prin alte case, iata,
Eu lumina o presor,
Alte case ma asculta
Cand vorbesc la difuzor.

Ti-am luat-o si pe mama
Si-ati ramas acuma, ia,
Vai, nici tu in rand cu lumea
Si nici oraseanca ea.
Las’ ca vin eu cu batrana
Si nepotul o sa-l iau,
Care pe neprins de veste

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!