propria categorie:mama si copilul / pentru parinti

Mama

Mama e cuvântul ce-nseamnă viaţă
E izvorul de alinare,
E cărarea de îndrumare,
E a sufletului vindecare,
Mama e cuvântul ce-nsemană viaţă.

Mama e un glas în tăcere ascuns,
E o şoaptă şi-un veşnic răspuns,
La-ntrebări nedezlegate -
Mama le cuprinde pe toate!

Mama e un murmur şi-o gingaşă floare,
Mama e albina ce zboară în soare,
Mama e furnica ce veşnic adună
Cu toţii pe noi îmnpreună.

Mama e al cerului nour pribeag,
Mama e un mare de lacrimi şirag,
Vărsat pentru noi în necazuri -
Pe a vieţii înalte talazuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul dosar

Fila unu

Declaraţie
pe
propria
copilărie

Că
niciun
copil

Nu-i
o
iluzie
pierdută

Din
start

poezie de Costel Zăgan din Firmamentul copilăriei (11 februarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mama
Nu are vârstă pentru a îmbătrâni.
E mama!
Aceeaşi, mereu tânără,
Dulce, limpede, tandră...
Frumoasă cum e ea,
E mama mea!

Mama
Nu are timp pentru a se jelui.
Cu timpul ce trece,
E mai precaută!
Ea nu varsă lacrimi
Într-o basma,
Ci le aşterne cuminte...
Şi nici, măcar,
Nu poate a se supăra,
Ea ţese,
Geana zilei aprinde!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moştenire

Îţi las moştenire amintirile, copilul meu...
Fie ca ele să-ţi amintească mereu
De casa noastră, de armonia din ea,
De toată frumuseţea din viaţa mea,

De dragostea ce-adânc ţi-o port
Până în clipa ce voi fi mort,
De dragostea adâncă pe care mereu
Ţi-am purtat-o în sufletul meu.

Să-ţi amintească de mama ce te-a născut
Şi de tot ce pentru tine a făcut.
De iubirea cu care te-a'nconjurat
Bunul, frumosul şi dragul nostru băiat.

De copilăria ce ţi-a făcut-o frumoasă,
Mamă iubită, mama duioasă,
Mama de aur şi ca s-o spun pe bune:
De ne'nlocuit pe pământ, unică'n lume.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre mamă şi dreptul la viaţă al fătului

A fi mamă are cel mai nobil sentiment
A putea forma un suflet
A educa copilul ce mâine va deveni un adult responsabil
Este cel mai nobil şi înălţător sentiment de iubire
O iubire între mamă şi fiu - o iubire necondiţionată
O iubire ce aduce bucurie.
Continuă să respecţi cadoul oferit de Divinitate!
Este chipul ce îţi va zâmbi frumos!
Continuă să îţi asculţi inima şi nu te lasă dusă în eroare de frici
Acest copil are viaţa lui şi tu nu eşti decât un stâlp pentru el.
Continuă să crezi în şansa lui la viaţa
Relaţia mamă- copil e indestructibilă
"Mama" cel dintâi cuvânt.
P. S. Cu respect şi admiraţie pentru munca depusă în campania împotriva avortului.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

O, inimă de mamă!
Frumoasă cale
Eşti cântecul de dor
Şi cel de jale,
Eşti soarele dimineţii, eşti amurg
În glasul tău duios
Amintiri se scurg.
Azi te privesc, iubită mamă,
Iar chipul tău brăzdat de anii vieţii
Sunt un contur al tinereţii.
Mă regăsesc copilul de-altădată
În inimă la tine câteodată.
Doresc atât de mult să-ti spun
Sunt fericită şi mi-e bine-acum.
Când tu eşti, mamă, lângă mine
Eşti un izvor curat şi sfânt
Fiinţa cea mai dragă pe pământ.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în prag

Mama a ieşit în prag
Să mă soarbă din priviri,
Revedea copilul drag
Ce s-a -ntors din rătăciri.

E căzută-n amintiri
Ce în vise o atrag.
Mama a ieşit în prag
Să mă soarbă din priviri.

Din al anilor şirag
A făcut mărturisiri,
Cum îmi da doar ceai frag
Ca să am blagosloviri,

Mama a ieşit în prag.

rondel de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul tău, măicuţă bună

Şi azi aud, măicuţă bună,
Cum de la joacă mă chemai.
Mă luai, mamă, de mână,
Cu dulci cuvinte m-alintai.

Cum puteam să nu răspund
Glasului ce mă chema?
Era un glas atât de blând,
Că eu nicicând nu-l voi uita.

Când în joacă mă răneam,
Tu îmi alinai durerea
Cu sărutul ce-l primeam.
Că era dulce ca mierea.

Glasul tău duios, de mamă,
Aş vrea şi astăzi să-l aud.
E drept că şi azi mă cheamă,
Dar numai sunt copilul crud.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (martie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copii sărmani

De ce în suflete avem atâta răutate
Şi mame ce au sufletele blestemate
Care dau viaţă la copii
Apoi îi lasă ai nimănui
Nu au nici suflet, nici conştiinţă
Acei ce condamnă doar la suferinţă

Nu se gandesc la legea omenească
Copilul l-au făcut că să trăiască
E tot mai plin pământul de orfani
Copii abandonaţi, sărmani
Femei lipsite de omenie şi iubire
Copii fara copilărie

Prin plâns îşi strigă al său dor
Sunt prea firavi sa ceară ajutor
Sunt tot mai mulţi copii îndureraţi
Prin gări şi prin spitale abandonaţi
Sunt tot mai mulţi copii lipsiti de mângâiere
Ce poartă în suflete poveri grele

[...] Citeşte tot

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi copilul

Iubiţi copilul ca pe-un sfânt,
"Conjuncţie" pe-acest pământ;
Diurn o cosmică-ncercare
Şi exclamare cu-ntrebare.

Iubiţi copilul ca pe-o floare,
Un mini-univers şi soare;
În spaţiu-timp mereu comoară
Şi-n basm "luceafărul de seară".

Iubiţi copilul ca pe-un dar
Sfinţit cu-o zi în calendar;
Colindă-n oricare credinţă
Şi imn al vieţii-n biruinţă.

Iubiţi copilul, cu respect
(Într-ale legii, cel mai drept!);
Diurn un subiect şi predicat,
Un purtător de bine şi păcat.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Iordan din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!