profita

Comă...

Tendinţă de comă
Aromă de... vomă...

Se profită în jur de-atâta cruzime
Se şi compromite un trai sacadat,
Cu acte reflexe se-aruncă-n mulţime,
Semnal eficace dar anagramat...

Aromă de comă...
Tendinţă de vomă...

Fosile şi strâmbe se iniţiază,
O floră hidoasă în suflete zace,
Întregul acesta se îngreunează
Sub regnul iubirii paradisiace...

Tendinţă de-aromă,
Vomă în comă...

Lumini dezolante prin pseudoarte,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (8 iulie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 19

O nucă ce căzuse pe asfaltul
Unei alei, părea îmbietoare,
Încât vreo patru ciori au făcut saltul
S-o ia cu ciocul lor negru şi mare.
Şi cum e şi firesc, una profită
De îmbulzeală şi încăierare,
Ia nuca-n cioc, şi-apoi într-o clipită
A şi zburat cu ea în depărtare.
Şi după ce-a scăpat de urmărire
A stat să-şi tragă sufletul oleacă,
Apoi a crăpat nuca, şi uimire,
A constatat că-n mijloc era seacă.

De-aceea în viaţă ăsta îmi este crezul:
Să fie faină coaja, dar şi miezul.

sonet de Octavian Cocoş (21 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soclul toamnei

cutie de rezonanţă a paşilor/ pe străzi de nicăieri/
acest anotimp
cu ochi de albină ce multiplică efectele
în tufănele
nu începe ceva ci sfârşeşte
într-o piruetă a unui balet clasic
incredibil de adevărat
mai adevărat decât viaţa într-o clipă improvizată
am fost făcută prizonieră jocului
ca un dorian gray
o dezvăluire prima oară în faţa mea la răscruce de vremi
nicio răscumpărare doar prăbuşire între
frunze aurolate
ce profită de soclul toamnei
cultivând mai departe aure

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu

ne-am întrebat dacă ne iubim
niciodată nu am zis nu
m-ai minţit (?!) te-am minţit (?!)
cine ştie adevărul
nu-l spune dacă îl ştie
acum vom profita de panourile
de plexiglas obligatorii
şi
vom zâmbi unul la altul
voi scrie pe o coală a4
te iubesc cu furculiţa un
să
în sos colorat vom lipi
foaia pe pa
nou
e felul de a servi cot
letul a
dus cu tot cu gâza care bâzâie
mereu o să stăm în cuşca
de plexiglas (?!) şi o să ne minţim

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asteapta-ti timpul

Când viaţa îţi surâde
Profită de orice moment,
Consideră-l eveniment
Şi fericire n-o ascunde.

Când eşti mic şi prost
Nu mânia puterea,
C-o să-ţi semnezi căderea
Fără nici un rost.

Mai fă bilanţul uneori,
Tristeţea când revine
Alung-o iute de la tine,
Retrage-ţi capul dintre nori.

Doar va veni şi vremea ta,
Că fiecare are-o vreme,
Mai târziu sau mai devreme
Cu dreptul de a cuvânta.

[...] Citeşte tot

poezie de Viorica Pop
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra lui

Umbră trecatoare
S-a oprit tacită
Scoicile la soare
Marea-i pregătită

Urlă aerul în stânci
Apar duhuri sfinte
Melcii sunt pe brânci
Prin particule finite

Marea cu rumoare
Inspirată pregătită
Încălzită de la soare
De umbră ea profită

Spuma ei fierbinte
Valuri iuţi o sparg
Umbra-i îmbrăcată
Şi purtată -n larg

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eseu despre prostie

Uimit şi trist văd şi constat
natalitatea exponenţială a prostiei
la nivel local şi mondial,
sub toate formele ei,
de la blazare la violenţă.
Sărăcia şi lipsa educaţiei
o fecundează molipsitor genetic
şi prostia sporeşte cantitativ şi calitativ,
cu mâinile pe electronice la modă,
suficientă, arogandă şi pretenţioasă.
Democraţia prostiei victimizează,
ipocrizia o proslăveşte pe străzi
cu virtuţi alogene blamabile,
cineva profită şi câştigă.
Societatea prostiei omeneşti
eretică, profană, primitivă,
ridică baricade revoluţionare
contra dictaturii bunului simţ
rămas de la homo sapiens.
Fericită e prostia multă, pură

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima care râde

viaţa ta este viaţa ta
nu-o lăsa să fie îngenuncheată în mocirlă.
stai de veghe.
sunt multe uşi deschise.
există o lumina undeva.
s-ar putea să nu fie foarte strălucitoare dar
ea învinge întunericul.
stai de veghe.
zeii îţi vor oferi şanse.
cunoaşte-le.
profită de ele.
nu poţi înfrânge moartea dar
uneori o poţi învinge rămânând în viaţă.
şi cu cât înveţi să faci asta mai des
cu atât va fi mai multă lumină.
viaţa ta este viaţa ta.
cunoaşte-o cât timp o ai.
eşti nemaipomenit
zeii aşteptă să se bucure
de tine.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumand o tigara

Fumand o tigara
Ajungi rau sa-ti para
Pierzi multe cu ea
Si dragostea mea.

Fumand o tigara
Dai multe afara
Si stii ca nu-i bine
Ma dai si pe mine.

Fumand o tigara
Cu "prieteni" in scara
Ajungi s-o confunzi
Si sa te afunzi.

Fumand o tigara
Te stii domnisoara
Dar cand te trezesti
Aceasi nu esti.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul votantului veşnic păcălit (în amfibrah)

Nu-i tobă de carte, dar bun e de plisc
Şi fără ca lumea să-i simtă hoţia
Profită că-n ţară e mare prostia
Şi-ajunge alesul pe-naltul său pisc.

Votantul credul, stimulat şi de fisc
Îşi pune ştampila, făcând nebunia
Să-i dea iar puterea, şi-astfel România
Devine o ţară cu-nalt grad de risc.

Apoi cu belciugul ce-l are în nas,
Dar mândru de faptul că e suveran
Zadarnic încearcă să prindă iar glas

Strigându-i că ţara o duce-n Infern:
Doar el l-a votat să devină etern
Pe omul politic mereu mitoman.

sonet de Mihai Haivas
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!