Poezii despre profesorul ideal, pagina 2
Orice val... un ideal
Apa curge între maluri,
Spumegând de idealuri.
Orice val, un ideal,
Doar tu îl poți ține în frâu,
Încălecându-l ca pe-un cal.
De ai un țel, un scop,
Urcă la cârma bărcii,
Pornind pe drumul vieții!
Căci ție-n vene îți curge sânge, nu nisip!
Și eu aud decât un pescăruș
Plângând trecuta zi.
Apa și valul,
Eu și tu, mereu împreună
Trăind clipele și iubirea
Pe același mal al apei curgătoare.
Eu cânt nepăsător cântecul zilei,
Spunându-ți: "vâslește, barcagiule!"
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre idealuri
- poezii despre apă
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre nisip
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre cai
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Forța unui ideal
Ideal pelegrin destoinic
Emisar din conștiință
Interpretul firi umane
Virtual dar cognitiv
Forță potențială de soi
Forță cinetică la bază
În ipostaze pururi nobile
Când cu viteză infinită
Și cu trăire fără margini
Vibrație de natură sacră
Poartă ce duce în veșnicie
În lumi noi fără hotare
La o putere absolută
Inspirând creații proprii
Deschizând ferestre la cer
Platonic sau speculativ
Spirit eminamente firesc
Depășind lumina lumii
Cuget animator în gest
Traducând ideile în fapte
[...] Citește tot
poezie de David Boia (25 septembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre forță, poezii despre viteză, poezii despre natură, poezii despre idei, poezii despre graniță sau poezii despre conștiință
Profesorul
Profesorul nu dăruiește din înțelepciune,
Ci din dragostea pentru frumos,
Urcat la catedră, pe o treaptă mai sus,
Își desfășura mânecile halatului roșcat,
În care se aflau mâinile sale subțiri ca niște crengi,
În vorbele voastre, spunea el, gândirea este aproape ucisă,
Uneori ea respiră în ritmul tăcerii,
Apoi, se îndreptă spre tablă și desenă un copac
și o pasăre, iată, rădăcina primește, fructul se dăruie,
pasărea cântă fără sfârșit, precum D'Alembert în labirint,
se revărsă ca o minune peste noroiul vremii noastre,
Că doar așa s-a terminat vilegiatura, apoi ieși
desfășurând larg mânecile, a început ploaia,
hiena urmărea lupul cenușiu, capra salcâmul înflorit,
eram singurii spectatori la concertul culorilor.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfârșit
- poezii despre păsări
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre început
- poezii despre tăcere
- poezii despre ritm
- poezii despre păr roșcat
- poezii despre profesori
- poezii despre ploaie
Finis coronat opus
1.
Înving cei care știu să se schimbe,
spune profesorul, el își este părinte,
el își este-nceputul, ca și sfârșitul
propriilor îndoieli, stingeți chibritul,
se roagă hârca din fundul peșterii,
în urma noastră vin meșterii,
aranjează, decopertează, poleiesc
tot ce e mucegai, scris diavolesc,
sunt într-o stare minunată,
strigă profesorul sub bolta renovată,
durerea s-a ascuns, aproape că nu mai este,
o adevărată beție a puterii celeste,
astfel vorbim, încheiem procese verbale
sub fiecare din cele patru portale,
profesorul căzuse de mult de la înălțime,
era dus pe targă prin mulțime
2.
Da, nu era, oh, nu era accesibil,
nu discuta, el gândea, contempla,
[...] Citește tot
poezie de Borids Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre vorbire, poezii despre vinovăție, poezii despre victorie, poezii despre trenuri, poezii despre speologie sau poezii despre schimbare
Ora de dictare
Doi și cu doi fac patru
patru și cu patru opt
opt și cu opt fac șaisprezece...
Repetați! spune profesorul
Doi și cu doi fac patru
patru și cu patru opt
opt și cu opt fac șaisprezece...
Dar iată pe cer
pasărea-liră
copilul o vede
copilul o aude
copilul o roagă:
pasăre scapă-mă
pasăre dragă
joacă-te cu mine!
Atunci pasărea coboară și se joacă
cu copilul
Doi și cu doi fac patru
Repetați! spune profesorul
Și copilul se joacă
[...] Citește tot
poezie celebră de Jacques Prevert, traducere de Gellu Naum
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre stânci, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre ore
Transpiro
ce facem azi? ce facem mâine?
stăm acasă-ntre ghețuri: topim
țigarete cafele și zemuri țicnite
bune de scris (?!) - profesorul nu
odinește nici în vacanțele prost
venite să încălzească sistemul
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre vacanță, poezii despre prostie, poezii despre prezent, poezii despre fumat, poezii despre educație sau poezii despre cafea
Am să stârnesc în mine o furtună,
Violentă, năpraznică chiar,
Fiindcă eu prefer să pier în valul
Adâncului meu ideal.
catren de Victor Rechițian
Adăugat de Victor Rechițian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre violență
Cartelă simfonie peisaj lipsă
vine profesorul de desen
cu profesoara de muzică
elevii
încă mai cred că se arată-n inspecție
george enescu cu gri
gorescu în brațe (?!) -
atunci
se ia o vacanță peste vacanțe
se înmatriculează
noua
mașină de transport personal
didactic îndrăgostit
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre transporturi, poezii despre peisaje sau poezii despre elevi
Cărturarii
În școală Rațiunea este totul
Iar Logica rezolvă orice ipoteze;
Micuțul Papagal repetă ca netotul,
Profesorul nu uită să noteze;
Dar Inima chiulește; ea reguli nu prea știe
Și harul ei ascuns e socotit prostie;
În bănci o prinde toropeala,
Iar noaptea se trezește să viseze.
poezie clasică de Walter de la Mare din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre papagali, poezii despre noapte, poezii despre logică sau poezii despre inimă
Dan Barna, vătaful USR (Uniunea Scufundați România), a spus la TV că în școală profesorul de desen i-a ras o palmă peste o ureche și i-a sunat urechea ocupat o lună (pamflet)
Proful fost-a vinovat
Că urechea i-a sunat;
Deci de-atuncea, vorbă veche,
Barna este-ntr-o ureche...
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (17 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre desen sau poezii despre România