Epigrame despre privirea mea, pagina 2

Când se uită prin binoclu
Ca să-mi urmărească vila,
Privirea lu' tata-socru'
"A dat peste cap" lentila!

epigramă de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta lui e încântat,
Păstrează vie amintirea.
Ah! Câte dame-a dezbrăcat!
(Desigur, cu privirea!)

Asistenta-n fustă scurtă
Şi privirea languroasă,
M-a palpat pe piept, pe burtă...
Şi mi-a zis că... treaba-i groasă.

Şi-n PSD sunt bravi bărbaţi,
Puternici şi adevăraţi,
Ce de un timp atrag privirea,
Ca Andronescu şi ca Firea.....

Nu e nimic rău în asta
Să te uiţi la dame-n fustă,
Dar de ţi-ai ales nevasta,
Fă-ţi privirea mai îngustă...

epigramă de Vasile Zamolxeanu (25 noiembrie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu privirea de-l străpung
Într-un sens, văd Câmpulung,
Dar privind încrucişat,
Pot să jur că-i Câmpulat!

Mi-a stopat elanul sacru
Cu privirea şi cu tonul -
Şi nici vinul nu-i mai acru
Decât e amfitrionul.

Oh, ochelarii-mi dau alt diagnostic,
Atipic, după cum am constatat.
În timp ce alţii au slăbit, fantastic!
Eu, sub privirea ta, m-am îngrăşat.

Atmosfera-i jovială,
Cu privirea eu îi sorb;
E prechea ideală:
Ea e "mută", el e "orb".

Privirea ochilor miopi
În sus spre nori îi rătăceşte;
Da-ntodeauna calcă -n gropi
Fi'ndcă în jos nu prea priveşte.

A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!

<< < Pagina 2 >

privirea mea