Poezii despre prepara, pagina 2
Fantezii în grădina secretă
în grădina secretă luceferi se scaldă în rouă
pregătind pentru lume fanteziile mărețe
cerul își mărturisește catapeteasma nouă
calea lactee răspândește norii de tandrețe.
stele se cuibăresc în cuib de rândunele
ar vrea și ele să zboare prin magic univers
s-au strecurat tiptil în gândurile mele
cu iubirea lor mai luminez un vers.
ramuri se leagănă nu vor să se culce
vântul ștrengar se joacă între corole
albinele în stup prepară visul dulce
timpul presară frenezii în console.
îndrăgostită-s de viața din noul mileniu
e atâta vrajă și dorul vrea să fie geniu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștefan la moarte
Ștefan, domnul țării, pe cei mai mari unește
La Suceava veche și-astfel le vorbește:
- "Fiul meu cel june! Voi, români doriți!
Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți.
Dorul pentru viață nu mă-ntristă foarte;
Omul chiar când naște face-un pas spre moarte.
Viața-i ca fantasma cu chipul plăpând
Ce prin nopți s-arată și se stinge blând.
Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare
Un minut vederii și, lucind, dispare.
Dar mă-ntristă foarte norul furtunos
Ce pe cerul țării trece neguros;
Soliman ce mâine poate se prepară
A lovi cu moarte draga noastră țară.
Ungurul cel falnic se supune lui.
În poloni credință nu mai poți să pui.
.....
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prends-moi
= jam session cu sultanul albastru =
sultanul meu cel ca un lac albastru-verde cu ochi de tătar și inima rece
prepară cafea la picioarele mele
eu cadâna lui favorită izvor sprințar și blond de sub pământ visez să mă topesc în marea cea mare și nesfârșită a lunii
uite sunt 9 zile deja de când lumina ochilor lui a făcut dragoste cu toate popoarele lumii
și-a spălat sângele în sângele meu
din rana de pe umărul stâng ieșeau raze mici
atunci acum pe acolo se cântă cântarea cântărilor femeile
își leapădă pruncii să fie cu el tu
lasă-ți umbra ta să plece el
o să-ți dea să mănânci din carnea lui seara o să te ducă în toate cele 1001 și una de nopți
seherezada lui tu
sultanul tău albastru el
dedesubtul izvorului dorm toate mările lumii toate oceanele ei și orice lac deopotrivă
sultanul
poezie de Anca-Iulia Beidac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rețetă pentru Anul Nou
Se-aleg douășpe luni cât mai frumoase,
Vreo trei, pudrate-n cetini de ninsoare
Și trei cu mielușei sub pomi în floare,
Trei calde, fără nori, pline de soare,
Iar restul, mai bogate și mănoase;
Se curăță de of, de-amărăciune,
De ură, de invidie, mândrie,
Și-n mod egal se-mpart, de-ajuns să fie
Pe-ntregul an, cu drag și bucurie,
În zile cât mai lungi și cât mai bune;
Se ia apoi pe rând și se prepară
Zi după zi, cu grijă, cu răbdare:
O parte, muncă plină de sudoare,
O parte de odihnă și visare
Și-o parte de umor extra-ilară;
Adăugați din plin și toleranță,
Baban, praf de bun simț, un polonic,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul descântecul
Norii se-aștern precum ceața deasă seara
Peste câini, peste oameni, cântă în gând fanfara
În trupurile goale vin țigănci cu ghiocuri
Pădurea e tristă, frunzele ard în focuri
Ielele fac și valuri când purced ca să cânte
Și dansează nebune peste vârfuri de munte,
Hore stranii descântec împrejur nălucirii,
Se-mpreună împotriva uimirii
O aspră vrăjitoare tot prepară licori
Face vrăji înțelese pe-nnoptat doar de nori
Că doar norii-s aproape și de sfinți și de zei
Ce-și doresc pe ascuns roluri de dumnezei
Ce citesc nu în palme, mici destine de râme,
Devenind prea curând niște sumbre postume
Ielelor, ce-ați făcut, ce-ați adus printre noi?
Aiureli nenăscute înspre ziua de-apoi
[...] Citește tot
poezie de Roberto Kuzmanovic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
României, de ziua ei - 1 Decembrie
Nu ești tu de vină, țară,
Că te-au înșelat ai tăi,
Că satrapii de afară
Îți provoacă vânătăi.
Nu ești tu de vină, țară,
Că sunt Iude-n neamul tău,
Că ne fură, ne separă,
Ăl din frunte sămădău.
Nu ești de vină, țară,
Că-s hotarele ciuntite
Pentru-a nu știu câta oară
De popoarele smintite.
Nu ești tu de vină, țară,
Dar sa-ți fure Marea Neagră?
Marea însăși se prepară
De-a se despica întreagă.
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
H2O
Cine gândea, din șase bilioane,
Nu prea demult, treizeci de ani nainte,
Pe ce mai e uscat printre oceane,
Ca apa să o cumpere cuminte
Din prăvălii, la sticle sau bidoane?!...
Nu i-ar fi dat nici dracului prin minte!
De drag o luam în zori pe sub colină
Chiar de aveam fântâna mea pe vale,
Să-mi umplu la izvor căldarea plină
Sorbind din ochi Mării și Marghioale...
Ca lacrima, ce apă cristalină
Și nu dădeam pe ea două parale!
Până-ntr-o zi, când spre uimirea mea,
La băcănie-n colț văd, din greșeală,
Cătând prin raft ceva pentru măsea,
În sticle, apă chioară, naturală(?!)
De-abia-nvățat cu ea de la ciușmea,
Ca emigrant pe-atunci în capitală,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ștefan la moarte
Ștefan, domnul țării, pe cei mai mari unește
La Suceava veche și-astfel le vorbește:
- "Fiul meu cel june! Voi, români doriți!
Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți.
Dorul pentru viață nu mă-ntristă foarte;
Omul chiar când naște face-un pas spre moarte.
Viața-i ca fantasma cu chipul plăpând
Ce prin nopți s-arată și se stinge blând.
Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare
Un minut vederii și, lucind, dispare.
Dar mă-ntristă foarte norul furtunos
Ce pe cerul țării trece neguros;
Soliman ce mâine poate se prepară
A lovi cu moarte draga noastră țară.
Ungurul cel falnic se supune lui.
În poloni credință nu mai poți să pui.
Un pilot cu minte prin furtuna tare
Nu desface toate pânzele ce are.
Astfel pân' ce fieru-i nou să-l încercăm,
Cu temeiuri bune țara să-nchinăm.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Cartea - Legende Istorice
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sperietoarea de ciori
Apoi am înfipt prăjina în pământ,
cu sperietoarea de ciori cu tot.
Este mai bine așa pentru copiii din oraș care au temă
pentru acasă fotografii cu muncile agricole.
De unde să știe ei ce sunt muncile agricole, săracii copii?
Privesc pe drum femeile frumoase, cele care nu sunt chiar
perfecte, ci au o tușă de măiestrie artistică specifică,
ceva ce lasă o impresie bună ca ansamblu. Ca o pictură
adevărată, nu ca o regină a frumuseții într-o fotografie
cu înaltă rezoluție spectrală și spațială. Ele au rezoluția în ochi.
Mie îmi plac cel mai mult femeile inteligente, la care vezi
o lumină bună în privire, parcă limpede, senină,
fiindcă au aripile lor proprii. Celelalte împrumută aripi și devin zâne
ca fluturii. Cele bune șed într-o scorbură de soc bătrân și prepară
ceai aromat pentru bătrâneii din trenul personal de pe ultima linie
cu trenuri lente. 2 lei ceșcuța din carton și 3 lei ceșcuța din ceramică.
Copiii de la școala 1848 au luat trenul la linia 1 de lângă peronul
cu casa de bilete. Ningea cu confetti pe geamurile trenului,
[...] Citește tot
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă-nsor? Să nu mă-nsor?
Moșke Fafer, cam în vârstă
Și c-o faimă oarecare,
Nici bigot, nici apicoirăș,
Și-a pus gând să se însoare.
Și fiind om cu angarale,
Nici puține și nici multe,
S-a gândit c-ar fi cu cale
Și c-un Rav să se consulte.
Și s-a dus la rabi Sloimke,
Tadicul din Sărărie,
Venerat de toți evreii
Din întreaga Românie.
- Rabi dragă, viu la tine
Ca la un învățător,
Ca să-mi spui, la vârsta asta
Mai se cade să mă-nsor?
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!