Toate rezultatele despre poezii despre toamna, pagina 2
Afară e sfârșit de toamnă
Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.
Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.
Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer să adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O să plouă sau o să fie furtună?
Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.
poezie de Vladimir Potlog (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o zi caldă de toamnă
E o zi caldă de toamnă
Și eu vreau să scriu o poezie.
Despre o frumoasă doamnă,
Care cu privirea ei, sufletul îmi mângâie.
Vreau să scriu un vers frumos
Despre o simplă femeie,
Care mi-a întors lumea mea pe dos
Și mi-a aprins în inimă a dragostei scânteie.
Buzele ei dulci- amărui,
Vreau să le sărut de mii de ori.
Căci au gust de gutui
Și parfum de stropi de ploi.
O iubesc la nebunie!
Pe această splendidă doamnă.
Ea e ca o melodie
Cântată într-o zi caldă de toamnă.
poezie de Vladimir Potlog (12 septembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tanka
castane coapte -
foile cu poezii
făcute cornet
surpriza poetului
din fiecare toamnă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
E toamnă pe străzi și lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o șoaptă;
E toamnă și cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;
E toamnă pustie,
Gri-cenușie
Și crește-ndărătnic rugina în vie.
Se luptă satirii lumina să-nghită
Mușcând înghețat din natura cernită.
E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine și-n gând.
Fire de ploaie țes lumii veșmânt
Iar ceața zidește cetăți pe pământ.
E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
[...] Citește tot
poezie de Alin Cucuruzan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apare Toamna
Apare toamna-n poezii,
O muza noua pentru fiecare,
Cad frunzele prin versuri aurii,
Si se astern poeme fermecate pe carare.
Apare toamna in cantari,
Izvoare freamata in coruri,
Rasuna cantul peste mari si tari,
Pe aripi de arama vantul poarta doruri.
Apare toamna-n dans de bucurie,
Tangoul unei vieti depline,
Belsug de Har in fiecare melodie,
O noua toamna minunata langa tine.
Apare toamna-n visuri noi,
In zambete, in lacrimi in iubiri,
E toamna-acum iubito-n amandoi,
O toamna lunga si frumoasa, plina de-amintiri.
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte-Poezii (1 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu dacă tu sau eu existăm, dar undeva există poezii despre noi.
citat din Linh Dinh
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupoi (își duce mâna la ureche): Vorbește, omule, mai tare! Pe răspunderea mea! Curaj! Acum nu mai suntem în ilegalitate!
Vulpescu (tare): Poezii despre Dumnezeu și Rege!
Lupoi (se uită în jur, speriat): Mai încet, boule!
Vulpescu (încet, speriat):... poezii despre Dumnezeu și Rege...
Lupoi: Și Rege? Foarte bine! Adică, foarte rău!
Vulpescu: Mi-e frică...
Lupoi (încet): Stai liniștit! În interes de serviciu, ai voie să pronunți orice! Chiar și cuvântul Rege! (Tare). Dar să vorbești mereu, cu literă mică! Ți-am mai spus! Interdicția e pentru mocofanii de rând! Tu ești un mocofan cu imunitate!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
1960, toamna
mama mea a fost spirt
de deșteaptă și a murit în 2011
tatăl meu a boxat prin portul constanța
la numai 17 ani a murit liniștit în 87
fratele meu bine mai tânăr a mu
rit anul trecut fratele meu a murit
eu m-am născut din părinți
naturali în 1960, toamna
fiica mea e la londra ea nu
spală vase de sânge
și mai scriu poezii ca să nu
mă omor benevol niciodată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt poetă, dar scriu poezii...
Nu sunt o poetă, dar scriu poezii...
Prin ele simt libertatea noțiunii de a fi.
Nu sunt o poetă, dar scriu poezii...
Eu sunt o stea căzută din al cerului sălaș
O frunză rătăcită în acest oraș.
O ființă ce-așterne versuri pe o foaie goală
Și-așteaptă în tăcere o voce anormală.
O voce dumnezeiască care-i îndrumă scrisul,
O dulce voce care-i alină visul.
Nu sunt o poetă, dar eu tot scriu poezii...
poezie de Elisa Mihaela Iordache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Toamnă aurie
Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.
Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.
Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.
Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.
poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt inspirat de respirația toamnei. O inspir și expir an de an. : Ți-a prins toamna cercei de "nu [...] | Citește tot comentariul