Poezii despre placerea mea, pagina 2
Orgoliu
Dă-mi mâna
Fă-mi loc
să te îndrum și
să te însoțesc
dincolo de patima poeziei.
Lasă-i pe ceilalți să se bucure
în intimitate
de cuvinte emoționante
și de plăcerea irosirii dragostei.
Pentru mine
E suficient să-mi dai mâna ta.
poezie celebră de Maya Angelou, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a bătut aseară moartea la fereastră
Mi-a bătut aseară moartea la fereastră,
Mușcata noastră s-a uscat în glastră,
Un câine, pe stradă, lătra a pustiu.
Oare e posibil să nu mai fiu viu?
Oare e posibil să nu mai fiu viu,
Când puterile încă mă mai țiu,
Să nu mai văd lumina, să nu mai simt durerea,
Să nu mai știu ce-i aceea plăcerea?
Să nu mai știu ce-i aceea plăcerea,
De-a pururi, de-acum, să-mi piară vederea,
Să-mi părăsesc pe veci copilul și soața,
Să nu mai știu niciodată ce-i viața?
Să nu mai știu niciodată ce-i viața
Și viața să se rupă deodată, ca ața
Și-n viață să nu mai pot să fiu,
Oare e posibil să nu mai fiu viu?
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce n-aș da să fie aievea
Când zorii zilei s-au deschis
și chipul nopții a plecat,
Sunt fericit că-n al meu vis
sărut fierbinte tu mi-ai dat.
Ce n-aș da să fie aievea
când pe stradă te-întâlnesc.
Dulce mi-ar mai fi plăcerea,
din nou sărutul să-l primesc.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praf de stele
Carnea-mi era pierdută
în patul trist și astronomic,
și mintea înecată
în frumoasele minciuni ale opiumului.
Mă uitam absent la nu știu ce.
Cred că erai în fața mea,
dar eu refuzam să te văd.
Prin omorul tău, pe mine
încerc să mă salvez.
Dar am amintirea asta,
ce nu-mi dă pace:
când în camera asta prozaică,
iubirea era plăcerea de a plânge
împreună.
poezie de Daniela Vizireanu (17 februarie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Litanii pentru miezul nopții
I
Dormi, felină obsedată de plăcerea de-a fi-nvinsă...
A trecut de miezul nopții...
Iar duetul senzual
Orchestrat de fantezia unui Heliogabal
Pâlpâie-n finalul unei lumânări aproape stinsă.
Dormi, felină cu ochi stranii
Și cu pleoape cercuite
În culori evocatoare de fanate clematite,
Dormi, felină obsedată de plăcerea de-a fi-nvinsă...
Culcă-ți capul pe risipa chiparoaselor strivite
De contururile-ți roze
Torturate,
Și-amorțite,
Și multiplicate-n visul unei Venere, desprinsă
Din anticul bronz al unei statui reconstituite.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țigară
Moment de liniște se aprinde
Aburul gândurilor mă cuprinde,
Amintiri intră intra în ochi,
Făcându-mă să lăcrimez
Un roșu antideochi
Ce nu pot să-l contracarez,
Expir aburul, cu forme neregulate
Amintindu-mi chipuri de mult uitate
Trag tare din abis,
Dar parcă mă arde
Țigara mi s-a stins
Iar plăcerea încet adoarme.
poezie de Miron Iustin (10 august 2016)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trup și... suflet
În viața noastră trecătoare,
Cu gândul mai păcătuim,
Ba și cu fapta des greșim,
Cum "șanse" are fiecare
Pedeapsa amenințătoare,
Ne face să ne mai strunim
Cer popii să ne spovedim,
Să luăm măsuri suplimentare
Și-astfel, se căina Gigel,
O pocăință cât un plai,
Plăcerea o simțea în el,
Cu gând de-ascet, lipsit de grai,
Era cu trupul în bordel
Și sufletul tânjind spre rai...
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vițelul de aur
Abia primiseră porunca
Dar ei tânjeau de dor de lume,
Și-au început îndată munca
De-a face-un chip acelui Nume.
Vițel de aur? Un pretext!
Căci zeul lor era plăcerea:
Mâncăruri, băuturi și joc,
Și muzica și despuierea...
Tu, Aharon, acolo-n frunte,
Ce explicații bâiguiești?
Ia-ți cupa plină cu cenușă
Și-n jale să te pocăiești!
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Continentul deltei
Îmi place grozav delta.
Și așteptând inspirația
Care să transforme plăcerea
În emoție artistică,
Stau întins pe iarbă,
Sub bătrânul stejar noduros
Din pădurea Caraorman.
A fost o zi de peripeții.
Cu vaporul pe brațul Sulina.
Cu barca pe micile canale.
Rațe, lișițe, ochite c-o pușcă
Imaginară
Și ele prefăcându-se că pică moarte,
Scufundându-se și ieșind
C-un pește-n gură. (...)
poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul și polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Distrugerea fluturilor
Printre multe, dulci virtuti
Ai si-aceea să săruti
Pe ochi fluturi surdo-muti,
Rătăcind din miez în miez,
în sălbatice cirezi,
înspre-amurg dinspre amiezi,
Si să-i pipăi între-aripe
Pînă ce încep să tipe.
De plăcerea clipei tiple
în care trupul si-l frîng.
Apoi vin rîme si-i strîng
Sub pămînt, în raftul stîng...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!